Love Stories Vol III - Broken

Capitol 1

Pot spune ca mi s-a pus pata pe Steve Mitchell de când mă știu.
De fapt,de când i-am auzit râsul pentru prima oară. Sau poate ma înșel și de fapt m-am îndrăgostit de el de când l-am văzut. Tot numai zâmbet de milioane și un corp pe masura. Era fundaș în echipa școlii.
Cred ca aveam vreo paisprezece ani și toată lumea știe ca este perioada în care hormonii sunt dați peste cap.
Steve Mitchell era genul de băiat popular,frumos,conștient de asta. Avea părul saten și ochii ciocolatii. Nu era musculos, nu la fel ca frații mei. Dar nu era nici plapand. Si era o figură!

Abia ajunsesem acasă de la școală și tot ce îmi doream era sa imi fac un dus și sa dorm pana nu mai pot,ca o hibernare. De durata!
Tocmai intrasem în echipa de majorete și căpitanul echipei, m-a rupt efectiv în două.
Și atunci i-am auzit râsul, masculin,zgomotos, de parca râdea din suflet.
Inițial m-am încruntat, căutând prin creier al cui este.
Am doi frați mai mari,amândoi idioți cu acte în regulă, deci râsetele nu erau ceva ieșit din comun. (Cand nu era tata acasă.)
Dar nu era niciun râset pe care sa îl știu.
Și le știam aproape pe toate.
Era ceva fascinant la râs.
Era genul de râs sarcastic,care mă enerva la culme, cel macabru pe care îl auzi în filmele horror ( nu imi placea ăla ) , cel enervat, pe care îl adoram când il auzeam la frații mei,dar doar dacă erau produse de mine ( imi placea teribil sa ii enervez ) și mai era râsul acela sincer, din suflet. Acela care iti iese de fapt din suflet,nu doar din corzile vocale. Ceva foarte rar auzit de mine.
Cel care imi încânta urechile în momentul acela, era din suflet.
Și nu era de la niciunul dintre prietenii lor cunoscuți de mine.
Nu că ar fi râs vreunul la mine,dar i-am auzit râzând din camerele băieților sau,cel mai probabil la scoala.

Am intrat în camera mea,dar ceva mă atrăgea ca un magnet spre camera lui Hunter.
De acolo se auzeau râsetele.
Așa ca mi-am aruncat rucsacul pe pat și am ieșit din camera,trântind ușa de perete la Hunter.
Toți s-au oprit din ceea ce făceau.
L-am văzut pe Hunter privindu-mă mirat, stând leșinat pe pat cu picioarele desfăcute, Hardin mă privea la fel, sprijinit de birou, dar ce m-a lăsat cu gura căscată, a fost Steve.
-Ăăă , m-am bâlbâit și cred ca mi-au curs și ceva bale uitându-mă la corpul lui lucrat, la muschii ce se vedeau de sub maieul lălâi ce îi cădea lejer pe tors. Nu acoperea mai nimic. 
-Marina?
Încercă Hunter, dar imi simțeam limba înnodată și pe cale sa imi alunece pe gât.
-Ce vrei?
Mârâi Hardin, și revenindu-mi din impietrire, am pufnit si am ieșit, lăsând ușa deschisă.

Inima imi bătea cu putere și abia am ajuns în baie,cu genunchii tremurând - mi ca o gelatină.
Il mai văzusem pe
Steve. Cu toatele salivam la el.
Bine, mai mult eu,restul erau împărțite intre frații mei și el.
Dar, Steve...
Am oftat și mi-am sprijinit fruntea de ușă.
Dumnezeule!
Era ca un zeu coborât printre noi, hipnotizandu-ne cu frumusețea lui sculptată, cu ochii aia de chihlimbar, cu corpul lui parca cioplit minuțios,  și râsul lui... frate! Ce râs frumos avea! 
As fi vrut sa il fac și eu sa râdă așa.

M-am intors să intru in duș și am tresarit când mi-am văzut fața în oglindă.
Arătăm ca ieșită dintr-o tornadă, fir-ar sa fie!
Aveam parul ciufulit în toate direcțiile, rimelul mi se scursese pe sub ochi, iar transpirația imi băltea pe piele.
Fir-ar sa fie!
Nu-i de mirare ca s-au uitat la mine ca la o ciudată! Chiar eram una!
M-am dezbrăcat furioasă și am intrat în dus bombanind.

Atunci cred ca a fost momentul în care m-am îndrăgostit de Steve, cu toată ființa mea de adolescentă.
Il plăceam din primul an de liceu,adica primul lui an de liceu,dar era genul de băiat frumos, de care îți place.
Încă nu eram în stadiul în care i-as fi lipit pozele pe toți pereții camerei mele.
Asta ,cel putin in prima saptamana.

-Ce naiba e cu tine?
Mă întreba Rhea,prietena mea, a doua zi,după ce toate orele au trecut ca prin ceață pentru mine.
Cred ca am primit și câteva avertismente din partea profesorilor,dar ma durea fix în fund.
Nici măcar acolo.
-Nu știu la ce te referi.
I-am spus absentă și am ridicat din umeri.
-Marina Steele, Rhea imi băgă un deget în față și își miji ochii, în momentul ăsta scuipi tot!