Love Stories Vol III - Broken

Capitol 9

Imi simt gura uscată și am un gust de parca mi-a murit ceva înăuntru.
Ma strâmb zgomotos, apoi ma întorc pe o parte,doar ca o amețeala groaznică sa ma faca sa gem.
-Marina?
Ce dra...
Deschid ochii doar ca sa il vad pe Alek privindu-mă cu buzele strânse, abtinandu-se sa nu râdă.
Clipesc de mai multe ori.
Ma încrunt.
Deschid gura,apoi imi trântesc palma peste ea,încercând sa fac orice vrea sa iasa din mine,sa ramana acolo.
-Baia,imi arata Alek cu degetul în spatele lui.
Apoi vine spre mine si ma ridică.
Stomacul meu protestează zgomotos,iar mie aproape imi curg lacrimile.
Dumnezeule! Ce umilitor!
Abia apuc sa zic un "iesi" răgușit, când toată sticla aia nenorocită tasneste din mine.
-Ei bine,rostește Alek tărăgănat de undeva de deasupra mea,macar acum stiu ca n-ai intrat in comă.
Ma prind mai bine de vasul de wc, icnind.
Si imi ridic o mână tremurândă,aratandu-i degetul mijlociu.
Alek chicoteste,apoi imi apuca suvitele ce imi alunecasera pe față.
Icnesc din nou,de data asta fără să scot nimic din mine.
-La dracu,mormăi și închid ochii.
-Poti sa iti faci un dus,daca vrei. Am periuta noua în dulap. Te astept cu un fresh și o pastilă. Esti in stare sa te ridici?
Mi-am deschis ochii aruncandu-i o uitatura urâtă.
Alek chicoti.
-Te uiti cruciș.
Am gemut frustrată lasandu-mi bratul pe capacul wc--ului,apoi capul pe braț. Destul de scarbos,dar atat sunt in stare sa fac.
-Marina.
-Ce-i?
-Nimic,verificam dacă mai esti trează,chicoti din nou. Adică,trează în sensul de conștientă.
-Haha, Am mormăit sarcastic. Mi-e rau. De ce nu mi-ai spus ca o sa ma simt ca dracu astăzi?
L-am simtit asezandu-se lângă mine.
- Imi pare rau,Mars,imi șopti și își puse mână pe umărul meu.
Mi-am ridicat capul brusc și aproape m-am izbit de el,atat de aproape sta. Dar mana lui...mana lui pe spatele meu..spatele meu gol.
M-am ridicat clatinandu-ma, iar Alek se ridică o dată cu mine,tinandu-ma de mijloc.
- Sa o chem pe Bebe sa te ajute?Ma întreba de data asta îngrijorat.
- Nu.
M-am tras cât mai departe de el.
Nu aveam loc,asa ca m-am lipit de usile cabinei de dus.
-Ok, imi raspunse încruntat. Te astept afara. Strigă daca..își drese glasul. O chem pe Bebe.
- Nu! Sunt ok. Doar,vreau sa ma spăl.
Alek aproba din cap,apoi iesi cu spatele,privindu-mă cu sprâncenele încruntate.
Dumnezeule!
Ce betiva proastă pot sa fiu!

M-am spălat rapid, ignorând gheata ce o simțeam alunecandu-mi pe spate,chiar dacă apa este fierbinte.
Sunt doar niste cicatrici. Toată lumea are.
Dar nu cred ca toata lumea are vreuna din cauza celui care ar trebui să te protejeze. Sa te iubească indiferent de.. orice. Sa fie acolo pentru tine.
Am oftat,apoi am iesit din dus,spalandu-ma încă o dată pE dinți.
Amețeala nu mi-a trecut si mai degraba as zace in pat,decat sa fac orice altceva.
Si as zace cu Alek.
Ma îmbrac inapoi cu hainele mele,apoi ies din baie.
Alek ma asteapta in camera,îmbrăcat lejer cu o pereche de pantaloni scurți și un tricou lalai. Își butonează telefonul,dar cum ma vede il lasa pe noptiera.
-Esti mai bine?
Se ridică în picioare și imi inmaneaza un pahar cu limonada si o pastila.
Le iau fără să comentez.
-M-am îmbătat groaznic.
Alek chicoteste,privindu-mă printre gene.
-Scuze pentru..ridic stânjenită din umeri. Probabil ca am spus o groaza de porcarii.
Il privesc cu buza prinsa între dinți, așteptând să imi spuna ce naiba am zis sau facut. Nu-mi amintesc prea multe. Dar oare vreau sa stiu?
Privirea ii cade pe buzele mele,iar eu sunt tentată să îmi trec limba peste ele.
Dar inima mea si-a reînceput galopul nebunesc ,asa ca abia înghit în sec.
Alek își drege glasul.
-Ai fost dragalasa, imi spune amuzat.
Ok,asta inseamna ca nu prea vreau sa stiu ce naiba am facut aseara.
-Aham.. aaa..Păi.. cred ca ar fi mai bine sa plec.
Alek nu spune nimic, continuă să mă privească, de parca ar vrea să mă întrebe ceva,dar nu prea.
Si eu as vrea sa il intreb o mulțime de lucruri,dar ma abțin.

- Nu ti-am adus mașina,imi spune când ieșim afara.
Curios,după o petrecere,ma asteptam sa gasesc dezastru. Dar este curat. Si nici urmă de Bebe. Probabil doarme.
-O sa chem un taxi,rostesc absenta.
Nu i-am văzut părinții. De fapt,nu am văzut nimic care să îmi sugereze ca exista un adult în casa asta. Si sunt curioasă. Dar pentru întrebări personale trebuie să fi dispus și tu să dai ceva la schimb. Iar eu nu sunt. Chiar dacă,ma încrunt cand ma gandesc,eu nu stiu absolut nimic despre Alek. Înafara de faptul că era un puști retras cât am frecventat aceiasi scoala. Asta pana n-a mai fost. Iar tipul din fata mea?
Chiar imi trec limba peste buze,holbandu-ma ca o nerușinată la el. La felul cum i se văd mușchii proeminenți,la felul cum i se așează pantalonii pe fund...
-Te duc eu,imi spune cu un rânjet în colțul gurii. Iti aduc masina mai tarziu. Sau vrei sa te duc la pista sa o iei?
-Da, mormăi încă holbandu-ma la mușchii lui pectorali.
Ce naiba mănâncă de arată în halul ăsta?
Alek chicoteste pe un ton jos, ce imi transmite o mulțime de fiori prin pântec.
-Haide Mars,imi spune pe un ton răgușit,venind spre mine. Asta daca nu vrei sa iti spun ce mi-ar place sa mănânc chiar acum. Totuși,ti-am spus aseara. Dar ai uitat.
Despre ce naiba vorbeste?
Si de ce este atat de cald?
Transpir.
Fac un pas minuscul în spate.
Mai fac încă unul,până nu mai am unde sa ma duc. M-am lipit de masina lui,cred.
- Eu n-am uitat ce mi-ai spus aseara ,imi sopteste aproape pe buze.
Înghit în sec.
Gafai.
Apoi intepenesc,ceea ce e bine fiindca genunchii mi s-au inmuiat,cand Alek isi trece un deget pe abdomenul meu pana la sold,strecurandu-l apoi pe sub betelia pantalonilor.
Își inclesteaza maxilarul, iar ochii i se întunecă.
-Și nici n-ai mințit, imi spune cu o voce răgușită.
-Cum? Reusesc sa șoptesc,chiar dacă totul în mine este transformat în lichid.
Alek înghite in sec,apoi ma strânge usor de șold, facandu-ma sa icnesc,străbătută de fiorii aia electrici.
Apoi se își ia mana de pe mine si deschide portiera.
Clipesc de câteva ori,Apoi constientizand ca arat ca o redusă mintal,ma urc in masina.
Nu era de ajuns ca imi bubuie capul. Nu. Trebuia să mă ameteasca el mai mult.
Cu buzele strânse,ca nu cumva sa mai scot vreo prostie pe gura,m-am intors spre Alek.
-Deci? Te las acasa sau la masina?
Ah! Masina!
-La mașină.
Nu mai spun nimic,doar ma cutremur,traversată iar de fiorii aia nemernici.
Nici ranjetul lui nu ma ajuta cu nimic.