Love Stories Vol III - Broken

Capitolul 12

Erectia lui Alek era tot cât blocul când am coborât din mașină.
Am chicotit iar el marai.
-Iubire,crede-mă ca mie putin imi pasa de Bebe sau de Don. Pot sa te urc imediat în masina sa ignor partea mea de băiat bun.
-O?mi-am mărit ochii prefacandu-ma socata. Dar mie imi place sa fi rau!
Apoi am luat-o la fuga.
Ii văzusem privirea de om nebun,cu maxilarul zacand la picioarele lui,asa ca am fugit râzând.
Imi plăcea asta.
N-am mai experimentat-o cu un băiat care să nu fie "prietena mea cea mai buna".
Alek înjură în spatele meu si ma prinse fix când am deschis ușa.
Își înfipse o mână în soldul meu și pe cealaltă pe fund maraindu-mi pe gât:
-Marina,jur ca ii gonesc,te intind pe jos si apoi ai sa vezi tu ce înseamna..
-Nu ai face asta!Am șoptit socata, deși muream de ras. As leșina de rusine!
Încă injurand ma ocoli și se îndrepta spre camera mea.
Am început sa rad si m-am uitat la el.
-Unde e nenorocita de baie?urla.
I-am făcut semn cu degetul când aparu în fața mea,apoi am început să râd mai tare când se grăbi spre baie,mergând încovoiat.
-O sa ma gandesc la tine, i-am citit pe buze înainte să închidă ușa.
Pe bune?!

Cineva își drese glasul,iar eu m-am intors spre sursă.
Bebe ma privea cu sprâncenele ridicate,iar Don se prefacea ca așează gunoiul.
Ii ridică tricoul lui Alek,se holba la el,apoi ii dădu drumul din mână asa brusc, de parca era vreun sarpe cu clopoței. Mi-am lipit buzele, dar tot nu puteam sa ma abțin.
Mda. Alek nu avea tricou pe el.
Cand am plecat eram prea dărîmată, iar pe parcurs nu m-a incomodat. Ba din contra.
Mi-am lins buzele,iar Bebe pufni.
-Bine,nu vreau sa stiu unde ati fost sau ce ati facut,deși e evident. A venit pizza.
Am clipit,apoi am rosit până in varful urechilor.
-Noi am vorbit!
-Ihi. Sigur. Bebe își țugui buzele și dădu sarcastic din cap. Mie mi-e foame. Cred ca si vouă va este. Își misca sprâncenele sugestiv.
Dumnezeule! O sa mor! N-o sa ma slăbească deloc.
-Ăăă da. Imi este,am bolborosit. Dar imi este pentru ca nu am mâncat azi. Nu pentru ca.. Am mustacit,iar ea se uita mirată la mine.
-Pentru ca ...? Adoptase o expresie de copil nevinovat,și clipi apăsat spre mine.
-Nu s-a întâmplat nimic. Noi doar am vorbit și.. Nu am facut nimic din ce iti trece tie prin cap.
-Și de unde stii ce imi trece mie prin cap?
-Pai.. Am jucat jocul ala,la voi. Mai stii?
Bebe își musca buzele,abtinandu-se sa nu râdă.
Don se uita pe pereti.
-Nu stii deloc sa minți,imi șopti Alek la ureche,iar eu am tresărit.
Bebe își mari ochii,gen stiam eu,apoi bătu din palme.
-Hai să mancam,daca tot unii dintre noi sunt extenuati.. lungi cuvântul,apoi imi facu cu ochiul.
Mi-am lipit palmele peste față.
-Totusi,continuă Alek,a fost o discuție productivă, nu crezi?
Apoi începu să râdă.

Am mâncat pizza stând pe jos și am vorbit.
Mi-era dor de asta.
Le-am spus că nu am de gand sa ma înscriu la colegiu,banii erau deja aproape cheltuiți.
Alek deschise gura sa protesteze,dar i-am taiat-o și i-am explicat că eu voiam să creez lucruri cum ar fii haine,obiecte decorative și așa mai departe. Iar Jess urmă sa fie fotograful meu personal.
Alek terminase și el liceul (făcuse doi ani intr-unul) și la fel,nu voia să meargă la colegiu,dar deja face destui bani din pista și alte programe.
Bebe rase,ei ii plăcea să fie lipitoare ,după cum s-a și exprimat,și sa ii suga conturile fratelui ei,deci nici gand de colegiu.
Alek doar zâmbi înțelegător, dar în ochii lui mai era ceva. Punea ceva la cale.
Am simtit un junghi în suflet,căci imi era dor de frații mei. Imi era dor rau de tot.
-Și tu? L-am întrebat pe Don stergandu-mi degetele unsuroase pe un șervețel. Mancasem destul.
-Eu merg la colegiu,imi raspunse el după ce termină de mestecat. Inginerie mecanică.
-Inginerie mecanică pe naiba,pufni Bebe. Pun pariu ca stiu mai multe decat tine despre masini!
Mi-am ridicat sprâncenele mirată căci nu m-as fi gandit ca Bebe stie altceva decât să fie frumoasa,amuzanta si ei bine..stiu ca sunt rea..sex. Dar nu o cunosc suficient.
-Bebe ma ajuta când aveam nevoie de reparații.
-Asa e,ii lua vorba lui Alek. Noi am facut masina lui aproape de la zero. Una din familiile adoptive unde am stat,erau piloți de curse. M-au învățat multe.
Privirea ii deveni tristă,iar mie mi s-a strâns sufletul pentru ea.
Familie adoptivă?
Mi-am mușcat buzele și m-am abținut să întreb cum adică.
Alek ii aruncă o privire ciudata,iar ea se opri și ridică din umeri.
-In fine,deci ma pricep. Acum,se ridică în picioare,asezandu-si fusta minusculă, terminăm și noi?
Cat am lipsit eu si Alek,ei puseseră totul în bucătărie. Mai era sufrageria și camerele. Si se făcuse deja zece seara.