Cenușă [+18]

Capitolul VIII Sangre.

So guys, that's it, am adus un nou capitol, sper sa nu ma injurati dupa ce il cititi. In orice caz sper sa va placa si sa comentati pentru ca simt ca scriu degeaba si ma gandesc serios sa ma las si sa inchid contul. Nu stiu poate ca nu mai scriu eu suficient de bine si poate ca ar trebui sa fac o pauza. Asa ca va las capitolul asta sa il cititi si sa va spuneti parerea. Sper sa inca odata sa va placa, deci enjoy, vote, comm. 

Si ca deobicei dati play la melodie pentru a intra mai bine in atmosfera capitolului.

Pupici

SoulShadow(Nykoleta) 

___________________________________________________________

John Silver Pov.

Sa spun ca viata mea a fost extraordinar de frumoasa dupa ziua aceea in care am indepartat-o pe Alessia de mine, ar insemna sa mint. Pentru ca am inceput sa ma ingrop din ce in ce mai mult in munca, sa sa ma perfectionez in artele martiale si sa caut o solutie sa ma apropii de Gato, ca sa pot sa il bag la racoare.

Prin toata harababura asta de doi bani, am reusit sa imi mai vad fratele de doua ori si sa imi petrec ceva timp cu nepotelul meu care creste pe zi ce trece.

Urasc ca viata mea nu mai este ceea ce aq fost , urasc faptul ca parintii mei ma dispretuiesc crezand ca eu sunt oaia neagra a familiei.

Nu stiu ca de fapt Robert este cel care a fost in mafie de atat amar de vreme. Dar cine sunt eu hm? Sunt un amarat de agent FBI, fara indentitate, fara trecut, fara acte oficiale, sunt doar o umbra a ceea ce  obisnuiam sa fiu la varasta de 18 ani.

Cine sunt eu? Agent Silver disponibil la curul populatiei pentru a le usura lor viata, dar pe a mea cine mama dracu o face mai usoara?!

Imi privesc in oglinda ochii albastrii obositi si reci si apoi zambesc ironic. Arati ca dracu Silver! Imi spun si imi caltesc fata cu apa, apoi ma privesc mai atent.

Pielea imi este palida, cearcane mari si-au ocupat mandre locul sub ochi, tepi mici de par blond se ivesc pe fata mea si imi dau seama ca nu m-am mai ras de ca timp, buzele mele deobicei de un roz puternic sunt si ele palide si crapate, intr-un cuvant sunt futut.

Pagerul incepe sa imi bipaie ca nebunul la cureaua pantalonilor si il scot de acolo, luminita de pe el este rosie si imi dau seama ca avem cod zero. La dracu.

Ies din baie ca p furtuna si incep sa aleg alaturi de alte colegi catre subsol. In timp record am ajuns si Martin m-a luat imprimire.

Ne imbracam amandoi in uniforma cand mi-a spus cu voce grava.

-Frata e groasa. E groasa rau, s-ar putea sa iasa cu sange.

Incarc pristolul cu o fotra care nu era necesara apoi il privesc pe Martin, acesta se albeste la fata si si ma prinde de umar.

-Sa nu cumva sa faci vreo prostie Silver! Te cunosc indeajuns incat sa stiu ca privirea aia nu aduce nimic bun.

Imi pun pistolul in port-arm si imi dau ochii peste cap.

-Tu fa-ti doar treaba Martin, iar eu o sa mi-o fac pe a mea.

Tonul rece al vocii mele il ingheata in loc, iar eu ies impreuna cu alti agenti de teren spre masini.

Urc intr-unul din SUV-urile agentiei impreuna cu alti doi, s-au prezentat ca fiind Smith si Rodriguez, si din moment ce suntem toti in masina ne-am hotarat sa facem o echipa, asa ca soferul ne pune repede la punct despre ce se intampla in centru. Doua bande rivale se incaiera si spre groaza mea printre ele si banda lui fratemiu, sa speram ca el nu este pe acolo, desi mi-ar face placere ca el sa fie  sa afle odata adevarul despre mine. Insa sunt sigur ca totul o sa iasa la iveala cat de curand daca Gato este pe acolo. Dar nu mai am de gand sa ma mai ascund, nu de familia mea, trebuie sa vada si eu ca nu sunt oaia neagra a familiei odata pentru totdeauna.

Cu gandul asta in minte eu, Smith si Rodriguez iesim cu pistoalele in mana si ne alaturam celorlalti agenti care deja ii inconjurau pe idiotic cu armele indreptate spre el. Nu m-am mirat cand l-am vazut pe Gato, si expresia lui m-a facut sa vreau sa rad insa m-am abtinut si cu pistolul indreptat spre ei ma apropii mai mult de el.

-Tradatorul dracului!

Il aud cum suiera, si imi iau un zambet sarcastic pe fata in timp ce ma opresc la zece pasi de el.

-In locul tau mi-as tine gura Gato, nu prea esti in cazul in care sa vorbesti.

Da se se arunce spre mine insa in acel moment pistolul meu se lipeste de fruntea lui si il privesc tinta in ochi.

-Mai scoate un cuvant si zbori.

Vad flacari in ochii lui, aceleasi flacari pe care le-am vazut si in ochii Alessiei inainte sa plece din casa mea cu fruntea sus si intepata. Diferenta era ca ea inseamna ceva pentru mine, individul asta nu inseamna nimic, desi este tatal ei.

-Cum ai putut sa faci una ca asta? Cum ai putut s ail tradezi pe fratele tau? Dupa tot ce ai facut, te-a iertat nenorocitule.

Dintii imi scrasnesc si imping mai mult pistolul in fruntea lui.

-Nu ai idee cate sacrificii am facut eu pentru fratele meu, eu sunt motivul pentru care el nu e la racoare, el este motivul pentru care pana acum voi nu ati intrat la racoare. Dar ghici ce Gato, Robert vrea oricum sa se retraga, iar pe mine nu ma mai retine nimic sa nu va bag acolo unde va e locul. Acum fa pasi pana nu iti zbor creierii.

Rodriguez ma prinde de umar si ma trage un pic inapoi, nu il scap din ochi pe Gato, pana cand nu il vad incatusat si bagat in duba, zambesc ca un nebun insa nu imi dau seama de ceva, un nenorocit a reusit sa impuste un agent si sa fuga, asa ca fara sa stau pe ganduri am tras doua focuri de avertizare si am pornit dupa el, nu mi-a luat mult sa il prind din urma si sa il pun la pamant, insa putoiul asta de de optispe’ ani e inarmat, si a fost de ajuns sa apese pe tragaci.

Sititi momentele alea siropoase din filme cand actorul principal este impuscat si isi vede viata in fata ochilor, ei firar al dracului sa fie, e adevarata treaba, cu sangele iesindu-mi in valuri din rana de la abdomen mi-am vazut viata in fata ochilor ca intr-un film alb negru.

Am auzit tipete si cineva care imi striga numele, dar tot ce am putut sa vad sunt imaginile care continua sa mi se deruleze in fata ochilor facandu-ma sa invidiez tot ce am avut.

-Silver! Agent Silver, raspunde!

Ochii mi se inchid incet si apoi aud vocea fratelui meu.

-John!

Nu stiu sa zic sigur care erau sentimentele din vocea lui, am putut sa indetific, uimire, durere, furie, dezamagire poate?

Doar am zambit si mi-am ridicat mana plina de sange de pe abdomen si am zambit.

-Sangre hermano…sangre por sangre…

Il simt cum isi pune mana pe rana mea si sasai, la dracu chiar nu stie cat de al dracului doare?

-Nu vorbi frate, doar stai treaz ok?

Sa stau treaz? O sa am noroc, daca mor odata si sa scap de tot , poate ca pana la urma asta este destinul meu.

-Robert…imi pare rau ca nu ti-ti-am spus adevarul…vre…

Corpul a inceput sa mi se zguduie de o tuse care imi arde gatul si am simit cum imi vine sa vomit, ei bine sa fi impuscat e de cacat.

-La dracu! Tu nu mori John Silver! Sa nu cumva sa indraznesti sa mori bine?!

Asta vreau si eu, si totusi simt cum incetul cu incetul abisul ma cuprinde si eu nu pot sa fac nimic sa opresc asta, nu vreau sa fac ceva, poate ca e mai bine asa.

-Spunei Alessiei sa ma ierte Robert, stiu ca o sa ma urasca, dar o sa fiu linistit daca ii spui asta.

-Dar J…

Imi ridic o mana tremuranda si il opresc deschizandu-mi ochii cu o greutate inimaginabila.

-Promite-mi Robert Silver!

-Promit.

Si asta a fost indeajuns cat sa ma faca sa zambesc, sa inchid ochii si sa ma las prada intunericului.