Cenușă [+18]

Capitolul III Cina in familie.

Hei guys, stiu ca nu am mai scris de mult, am fost aglomerata din cauza scolii, dar am reusit insfarsit sa scriu capitolul trei, o sa vedeti adevarata fata a lui John, si sper sa va placa. Ah si o sa aflati si sexul copilului Elizei si a lui Robert.

Sper sa va placa :* enjoy, vote and com!

Ah si nu uitati sa dati play la melodie.

va iubesc! :*

SoulShadow(Nykoleta)

________________________________________________

'Taxi du-ma unde vrei,

Oriunde as merge stiu ca voi fi OK'

John Silver POV.

Pentru prima oara de cand Eliza a nascut in baietel sanatos , Robert m-a invitat sa iau cina cu ei .

Sa zic ca sunt emotionat este o neintelegere' tot corpul parca tipa si tremura din cauza tumultului din sufletul meu.

Pot spune cu mana pe inima ca nu am mai luat o astfel de cina de la 18 ani de cand ma antrenam in secret la baza FBI pentru a deveni un agent model, nu stiu daca mi-a iesit atat de bine pe cat voiam, tinand cont ca am distrus viata fratelui meu pentru ani buni. A fost 'cica' pentru 'binele societatii' .

Regret, am spus-o si am sa o spun ori de cate ori este nevoie ca sa stiu ca fratele meu intelege asta , desi ma simt al dracului de vinovat ca nu stie de fapt ca nu sunt un al dracului de mafiot,  sunt un politist sub acoperire care baga bastarzii la inchisoare, dar in mod clar stiu ca nu mi-as baga fratele la racoare nici daca reputatia mea de agent ar fi in joc.  NU, de data asta familia mea va fi pe primul loc si nu ma va interesa de consecinte.

Opresc motorul si scot cheile, imi las capul pe tetiera si imi inchid ochii pentru cateva secunde.

Ok John, cat de rau poate sa fie? In plus ai sansa sa il vezi insfarsit pe micutul Mattias.

Asa ca m-am dat jos din masina si m-am indreptat spre usa la care nu a mai fost nevoie sa bat.

Am fost curpins in bratele fratelui meu mai mare, si oricat de pisicos ar parea pentru catva scunde m-am simtit in siguranta.

-Frate, ma bucur ca ai reusit sa ajungi, haide Eliza ne pregateste mancarea ei speciala si Mattias doarme pe canapea.

Imi spune Robert si ma bate usor pe spate.

Se vede cat de mult s-a schimbat in ultimile doispe' luni, este mai fericit si desi vad cum cateva riduri de expresie i se formeaza in jurul ochilor, incep sa vad cum incepe sa semene cu tata, un familist convins, indragostit pana la moarte de sotia ai copilul lui. Oare voi reusi si eu vreodata sa fiu ca ei?

La cat de "norocos" sunt eu, in mod sigur nu o sa am o familie asa frrumoasa ca a lor. La urma urmei sunt un agent FBI, nu o sa am timpul necesar sa iubesc pe cineva, si mai mult ca sigur nimeni nu o sa astepte dupa mine cand voi fi plecat in misiuni.

-Un penny pentru gandurile tale? Ma intreaba Robert si imi dau ochii peste cap. Stiu ca i-am zis fratelui meu ca o iubesc pe Alessia, dar adevarul este ca nici nu stiu ce simt, sunt confuz, dar de un lucru cu siguranta sunt sigur. Ma simt foarte atras de ea, si stiu ca i-am zis ca si ea ma iubeste, dar adevarul e ca nu stiam cum sa ma apropii de el, de fratele meu.

-Oh, te rog, pastreaza replica asta pentru mai tarziu, cand o sa il gasesti pe Mattias in pat cu vreo fata.

Acesta rade si intram amandoi in casa, el se duce on bucatarie sa o ajute pe Eliza iar ei fug direct in dormitor unde vad ghemul de om pe canapea dormind cu gurita usor deschisa. Este leit Robert, si sunt sigur ca o sa franga inimi mai tarziu. Il iau usor in brate si deschide usor ochii aceia ca ciocolata, ei se pare ca are ceva si de la Eliza.

-Uite cine s-a trezit, campionul. Il ridic in sus si fac cu el avionul. Mattias incepe sa chicoteasca si il aduc la nivelul meu ca sa pot sa imi lovesc nasul de nasucul lui dragut.

-Ce face nepotul meu preferat? Sigur ca nu intelege ce ii spun scoate un singur "Ugmphff" si zambeste. Stiu ca simte ca este iubit si asta e un lucru bun nu? Nu sunt prea pus la punct cu subiectul copii, adica daca m-ai intreba cu ce se mananca o arma, sau cum sa lucrezi sub acoperire, ti-as explica cap coada si in amanunt tot ce iti trebuie. Pot fi cel mai neiertator barbat cand vine vorba sa rezolv un caz, dar uite-ma aici topindu-ma in fata unui baietel de un an.

-John, vrei sa il aduci tu pe Mattias in bucatarie? Masa e gata.

Aud vocea Elizei, si un miros delicios imi inunda imediat narile. Eliza s-a schimbat mult de cand l-a nascut pe Mattias, a invatat sa gateasca, si trebuie sa recunosc ca face niste mancaruri delicioase.

Asa ca il iau pe micut si intram in bucatarie, Eliza il ia si il aseaza pe scaunul lui special, eu ma asez la masa langa Robert. Imi da un pahar de whisky cu gheata si il accept nerabdator, dand jumatate din lichid pe gat.

-Oho, fratioare, ce ai patit de esti asa agitat?

Las paharul pe masa si il privesc, numai de ai stii fratioare, numai de as putea sa iti spun tot ce am pe suflet...viata mea se duce incet incet de rapa, o simt cum imi aluneca printre degete....in loc sa ii spun ce am pe suflet mi-am pus un zambet fals.

-Nimic fratioare, stii si tu, stresul zilnic pe care il ai cand conduci o banda.

L-am privit tinta cand am vorbit si am simtit vinovatia cum ma macina ca il mint. Nu imi place cand fac asta, dar de ceva vreme sentimentul asta devine din ce in ce mai intens.

-Pft, si te astepti sa te cred John? Esti fratele meu te cunosc si stiu ca nu esti bine. Isi pune mana pe umarul meu si ma loveste brusc o nevoie cumplita sa spun tot.

Imi strang mainile in pumni si imi scutur capul.

-Nu pot sa iti spun Robert, imi pare rau..cand o sa pot si o sa fiu gata, tu si Eliza veti fi primi care afla.

Se lasa pe spatarul scaunului ai incruntat ma priveste incruntat. Stiu ca este ingrijorat pentru mine, dar e mai bine sa nu stie ce sunt defapt. Am multi prieteni care vor sa ma vada la pamant, si nu pot sa risc si sa ii pun in pericol.

-Frate, ma sperii.

Zambesc incurajator si mai inghit putin din lichidul aramiu.

-Nu ai de ce frate, crede-ma.

***

Dupa cina am renuntat la masina si am chemat un taxi care sa ma duca acasa, sunt eu agent FBI, dar asta nu inseamna ca sunt imun la legi.

Cand taxiul parcheaza in fata complexului in care locuiesc, ii inmanez banii plus ceva bacsisi generos si ies. Trebuie sa recunosc am baut cam mult la Robert, iar drumul din parcare pana in apartament s-a dovedit a fi mai greu decat credeam.

Imediat ce am ajuns m-a aruncat si dus am fost.

Dimineata cand m-am trezit imi dau seama ca m-a procopsit cu mahmureala pe cinste, asa ca am luat repede doua aspirine pentru durerea mea, si mi-am facut o cafea tare cu sare. Trebuie sa fiu total treaz cand ajung la sediu, nu pot sa permit sa il las pe Martin sa rada de mine din cauza mahmurelii, nu, mi-a ajuns ca m-a facut majoreta.

Mananc repede si dupa ce beau cafeaua ma simt insfarsit capabil sa imi incep ziua.

Cand ajung la sediu intru in birou si pornesc laptop-ul, astazi am conferinta cu Generalul si in mod clar nu vreau sa o dau in bara.