Capitolul XII Incomplete.

869 62 2
                                    

Heeey guys, capitolul XII este insfarsit dupa lupte seculare, si dupa atatea luni de inactivitate, va rog sa imi iertati absenta, am fost ocupata cu munca mai toata vara, iar acum am gasit ceva timp liber inainte sa inceapa scoala si am incercat sa scriu, cred ca mi-a iesit ceva, eu sunt destul de multumita de cum a iesit,dar aici nu conteaza parerea mea, ci a voastra, asa ca daca cititi va rog sa lasati si un mic comentariu prin care sa stiu daca v-a placut sau nu. Acum ca am laptop va promit ca voi incerca sa scriu cat de des pot. Nu renunt la nici o poveste inceputa. Voi duce la capat Cenusa, si ma voi apuca si de ultima carte din aceasta trilogie. Va promit.

Enjoy, vote, and comm.

Va pup si va iubesc.

SoulShadow(Nykoleta)

____________________________________________________________________________________



John Silver Pov.


"I will remember how you kissed me

Under the lamppost

Back on 6th street

Hearing you whisper through the phone

Waït for me to come home"


In momentul acela simt nevoia sa cad la pamant, stiu ca este intr-o oarecare masura vina mea. Este imposibil ca ea sa fi facut toata mizeria asta fara ca mai apoi sa curete sau sa faca ceva in acest sens.

Sunt mai mult ca sigur ca este rapita, si nu pot sa opresc sentimentul de vina, pentru ca da, stiu ca eu sunt de vina, nu ar fi trebuit niciodata sa o las sa se apropie de mine, stiam ca mai devreme sau mai tarziu, toti dusmanii pe care mi i-am facut de-alungul timpului vor incerca sa imi vina de hac.

La dracu, dar de ce Alessia ? Puteau foarte bine sa ma i-a pe mine si sa faca ce vor, as fi facut orice sa stiu ca ea e bine.

Trebuie sa il sun pe Robert neaparat, apoi pe comandant, el va stii ce sa faca, nu pot lasa o fiinta inocenta in mainile unor mafioti scarbosi care ar face orice sa puna mana pe o bucatica de carne proaspata.

Oh nu, vor trebui sa treaca mai intai peste cadavrul meu , si abia apoi sa incerce sa ii faca rau Alessiei.

Nu stiu cand pescuiesc telefonul sau cand il apelez pe Robert, insa totul se opreste, in momentul in care vocea panicata a lui Robert ma trezeste din gandurile mele, vorbeste repede si panicat, si stiu ca daca nu il calmez cat de curand o sa inceapa sa planga la telefon.

Inima mi se strange la gandul ca Eliza, sau micutul Mattias au patit ceva, si ma rog la cel de sus sa nu fie ce cred eu, pentru ca daca asa e, atunci sunt in stare sa ma duc pana in iad si sa ma intorc inapoi doar ca sa stiu ca sunt bine. Nimeni nu merita sa fie rapit, mai ales daca vina este a mea. Eu ar trebui sa fiu cel raspunzator.

-Robert, calmeaza-te si incepe din nou cu inceputul, spune-mi ce s-a intamplat,rar si calm de data asta.

Il aud prin telefon cum ofteaza si incearca sa se calmeze, trage de cateva ori aer in piept adanc, si ce urmeaza sa imi zica o sa fie lovitura fatala.

-I-au rapit, John...Eliza si Mattias au fost rapiti...

Sa fie asta cireasa de pe tort, sau mai e ceva? Pentru ca nu sunt sigur daca mai pot primii inca o lovitura, sa speram ca parintii nostrii sunt ok.

Cat de calm am putut am incercat sa il linistesc pe Robert, nu cred ca e nevoie sa isi dea seama cat de panicat sunt eu. Trebuie sa fiu tare pentru el.

-Robert linisteste-te ok? O sa rezolvam totul, si Alessia a fost rapita, vin-o la sediul FBI cat poti de repede ok? Trebuie sa vorbim cu comandantul ca sa putem sa formam un plan. Daca Alessia a fost luata de aceeasi rapitori care ii au si pe Eliza si Mattias vor suna.

Inchid telefonul fara sa ii mai astept raspunsul, si abia atunci ma las sa cad in genunchi in mijlocul sufrageriei ei.

Sunt inconjurat din toate partile de mirosul ei care imi face corpul sa se trezeasca la viata, si totusi ea nu e aici, este rapita si asta este numai din vina mea. De ce John? De ce tot ce atingi tu este distrus?

Imi las capul in maini si tip, tip cat ma tin plamanii sperand sa scap de toata furia care mi-a cuprins corpul. Trebuie sa fiu tare pentru Robert, el este de doua ori mai ranit ca mine . Eliza si micutul meu nepotel sunt viata lui. Nu imi pot permite sa fiu slab in fata lui, eu trebuie sa fiu cel tare acum.

A venit randul meu sa inlatur monstrii din cosmarurile fratelui meu, e randul meu sa am grija de el.

***

Am reusit sa ajung mai intai pe acasa ca sa pot face un dus si sa fac In legatura cu ochii mei rosii, nu nu am baut, dar am plans ca o pizda, ghemuit langa patul Alessiei inconjurat de mirosul ei.

Daca ma vad asa, Robert v-a crede ca m-am drogat, iar Comandantul ca am baut, asa ca oricum as da-o nu va fi bine.

Am petrecut cam treizeci de minute in dus cu o apa rece ca dracu si mi-am strans palmele in pumni ori de cate ori simteam ca un alt val de lacrimi ameninta sa apara.

Doua ore mai tarziu pasesc in biroul comandantului unde il gasesc pe Robert pe unul dintre scaunele din fata biroului vorbind cu comandantul.

Imediat ce pasesc in incapere, ma simt luat in brate de catre fratele meu si il imi pun mainile pe umerii lui incercand sa il fac sa fie tare.

-Totul o sa fie bine bro, iti promit.

Vocea imi este groasa si sper sa nu isi fi dat seama de sesiunea mea de plans. Alessia, Eliza si micutul Mattias, vor ajunge acasa bine, chiar daca o sa fie ultimul lucru pe care il fac.

-Insfarsit ni te-ai alaturat Smith, am trimis o echipa de investigatori la casa Alessiei si la casa lui Robert, sa speram ca or sa fie capabil sa adune ceva probe si sa ne dam seama cine este in spatele acestei rapiri.

Ma incordez si simt cum trec tot la modul de lucru, incep sa fac planuri cu comandantul de multe ori inlaturandu-l pe Robert din discutie, dar stiu ca daca il voi lasa sa se alature , nu ma va lasa sa fac ce trebuie, va fi ingrijorat si pentru mine, iar asta este ultimul lucru pe care il vreau.

-Pentru inceput va trebui sa asteptam 24h sa vedem daca ne suna si cer vreo rascumparare sau ceva, apoi daca nu suna , va trebui sa Ii dam disparuti.

Mi se pune un nod in gat , cand in minte imi apare imaginea panoului cu persoanele disparute printre care si persoanele la care tin. Nervos imi trec mana prin par si incerc sa imi fac ordine prin gandurile mele care sunt imprastiate prin toate partile.

-Sunt sigur ca vor suna, comandante, cred ca am o idée cine este in spatele acestui cacat, si mai mult ca sigur ca ma va vrea pe mine, si sunt dispus sa fac orice ca ei sa fie in siguranta.

Raven smith pufneste si aproape ca ma face sa vreau sa il pocnesc, pe el il doare fix in pix, dar aici este vorba despre familia mea, si despre fata pentru care m-am indragostit ca un adolescent hormonal.

-E tarziu, du-te casa Smith, dormi peste gandurile pe care le ai azi, si vin-o maine sa disutam, daca vad ca esti implicat prea mult emotional, va fi posibil sa nu te las sa participi la misune.

Pana aici, pana aici tu , om de cacat ce esti, cum dracu sa nu fiu implicat emotional cand este vorba de familia mea? Cand familia mea este in mijloc?

-Daca faceti asa ceva? Va trebui sa ma arestati, pentru ca eu voi fi sfarsitul dumneavoastra comandante.

Ii spun printre dinti, ma ridic de langa Robert si le ignor vocile . ies din cladire si ma duc direct acasa. Daca o pot numii casa,e intuneric e rece, si desi sunt déjà in pat nu pot sa dorm, ma simt prins intr-o cusca din care nu pot sa scap. Ma simt inlantuit de propriile mele ganduri si sentimente. Ma simt neputincios si asta nu imi place.

Dar de un lucru sunt sigur, Eliza, Mattias si Alessia vor fi salvati din mainile nenorocitilor alora, chiar daca este singurul lucru pe care il fac.


Cenușă [+18]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum