Cenușă [+18]

Capitolul I Atunci si acum.

Deci da, uitati-ma ca dupa o luna si ceva, daca nu chiar doua insfarsit am reusit sa postez capitolul  I, imi pare tare rau ca v-am pus sa asteptati atat de mult, doar ca de cand am inceput scoala sunt efectiv, rupta, am tone de invatat, si programul meu este dupa amiaza, practic nu imi ramane nici un pic de timp pentru mine, si cand am ceva timp, ori nu am inspiratie, ori trebuie sa fac vreun referat, ori trebuie sa invat pentru nu stiu ce test, uneori incep sa cred ca nu mai am viata =))

Oricum sper din suflet sa va placa si sa comentati, am sa la mai jos tradurcerile cuvintelor in spaniola ca sa nu fiti confuzi. Dati play la melodie pentru un ambient mai placut, comentati si votati, si de ce nu poate si un follow? ;))

SoulShadow(Nykoleta)

Ay ay ayy lo se que me ames chico! -> Ai ai ai, stiu ca ma iubesti baiete

Oy hombre! -> Hei omule

Pendejo -> Tampitule

---------------> in poza din side bar, este Martin :) Sper sa va placa de el o sa aiba un rol destul de important in poveste.

________________________________________________________________________

“Written on this walls are the color that I can’t change

Leave my heart open, but it stays right here in it’s cage…”

-Mai tare Silver! Unde te crezi aici la majorete, fluturand pampoane?!

Imi incordez corpul si lovesc cu putere pumnul de sacul de box, nu pot sa cred ca poate spune lucruri ca astea, jur ca intr-o zi Martin si gura lui incredibil de murdara o sa o pateasca, si asta cand pumnul meu va face contact cu gura lui in asa fel incat sangele sa curga linistit si cativa dinti sa cad ape podea fericiti.

-La dracu cu tine Martin, vrei sa nu mai fi asa o tarfa?

Impinge spre mine sacul de box si il lovesc atat de tare incat il vad pe Martin cum cade si injura in barbie. Da ia de aici fraiere, nimeni nu ma face pe mine majoreta.

-Ce dracu frate! Se ridica cu greutate de pe podea si se tine cu maine de nasul care acum sangereaza, asta ca sa nu ma mai faca pe mine o fetita, pentru ca nu sunt sis tie foarte bine cat de mult urasc sa ma faca o majoreta, stiu ca asta este felul lui de a ma intarata dar jur, ca nu se lasa pana cand nu o sa il plsenesc la propriu intr-o bina zi.

-Credeam ca lovesc ca o majoreta Martin.

Chicotesc si il vad cum imi arunca o privire mortala inainte sa o zbugheasca spre baie ca sa isi opreasca sangerarea.

Ma las sa cad pe saltea si privesc absent tavanul, pot spune cu mana pe inima ca viata mea este un rahat. Mi-am pierdut mai mult de cinci ani incercand sa rezolv un caz care pare ca nu are un sfarsit. Mi-am pierdut fratele, aproape am fost omorat tot de propriul meu frate si acum ce? Sunt pur si simplu pe linie moarta.

Da stiu, acum relatiile mele cu Robert sunt mai bune dar asta nu inseamna ca are incredere in mine deplina, nu mai poate si il inteleg mai bine decat crede, l-am mintit de mai bine de zece ani, cand el era recrutat in mafie, eu eram recrutat pentru FBI, cand el facea trafic de dorguri si de arme, eu imi dadeam duhul in sala de antrenamente si inchideam cat de multi delicventi ca sa pot odata pentru totdeauna sa fac si eu ceva pentru tara asta. Bine natiunii. Hah ma scutesti? Nu este decat o apa de ploaie pe care ti-o baga in cap cu forta la cursuri si cand intrii cu adevarat pe teren descoperi ca tot ce ai invatat nu te ajuta cu nimic. Teoria e teorie si practica te omoara.

Poate ca daca nu ma infiltram intr-o banda care ii este rivala fratelui meu lucrurile ar fi mers altfel, numai eu stiu de cate ori am fost foarte aproape sa ii spun cine sunt defapt, sa ii spun ca defapt nu fac parte din banda aia nenorocita si ca lucrez pentru FBI, dar am stiut prea bine ca nu trebuie sa ii spun, ca trebuie sa ramana pentru mine, chiar daca asta implica faptul de a-mi pierde fratele.