Asta era o lume în care vampirii şi oamenii trăiau împreună. O lume în care eu nu aş fi vrut să exist. Din acea zi... de când regele a dominit peste oraşul meu, am ajuns să urăsc din ce în ce mai mult această lume. Mereu când îmi închideam ochii, acei înflăcăraţi şi trişti ochi roşii îmi acaparau mintea. Aceiaşi ochi din ziua în care am fost martor la uciderea propriilor mei părinţi. Vampirii. Fii ai întunericului, ce se hrăneau din sângele celor ce erau mai slabi şi mai neputincioşi ca ei – oamenii. De ar fi putut rasa umană să devină mai puternică... De ar fi existat un ser care să ne fi făcut pe noi superiori, l-aş fi luat fără încetare doar pentru a mă răzbuna pe cei ce mi-au provocat atâta durere.
Privind spre feţele zâmbitoare ce se aflau în clasă, am dat să mă ridic de pe scaun pentru a ieşi din sala mult prea încărcată de oameni şi vampiri. Stând în această şcoală plină de astfel de specimene eram surse sigure de hrană pe care ei le puteau bea oricând.
— Alexander, ai putea să duci aceste documente în sala de muzică? vocea unui coleg de clasă îmi întrerupse gândurile, făcându-mă să mă întorc spre el.
— Sigur, i-am răspuns luând documentele din mâinile sale.
Mergând spre sala de muzică, privirea îmi fugea rapid pe oamenii ce se lasău secătuiți de vampiri. Nu puteam înţelege asta. Cum puteau acele fete să se lase drept hrană lor?
Grăbeam paşii spre sala de muzică, nemai dorind să văd aceste scene ce îmi provocau nelinişte de câte ori mă gândeam că într-o zi poate eu... sau poate fratele meu vom ajunge pe mâna unui întunecat... Când am simţit că în sfârşit am ajuns la destinaţie, am deschis uşa în viteză, dar n-am păşit bine în încăpere căci imaginea ce se derula în faţa mea, mă facea să mă opresc. Damian Finer – cel pe care toţi îl numesc prinţul – stătea pe un scaun, în jurul său aflându-se câteva fete inconştiente.
Când privirile ni s-au intersectat, am scăpat dosarele pe podea, simţindu-i privirea întunecată cum mi-a străpuns pieptul. Ştiind că mă aflam într-o situaţie din care s-ar fi putut să nu mai scap cu viaţă, am încercat să-mi dezlipesc picioarele de la sol, însă încercarea mea era zadarnică.
— Sper că te afli aici pentru că vrei să-mi dai sângele tău.
S-a dat jos şi în timp ce venea spre mine cu paşi lenţi, ochii i s-au schimbat într-un albastru la fel de deschis ca cerul pe timpul zilei. Ochi frumoşi pentru o creatură a întunericului.
— De fapt am venit să aduc aceste documente, domnule Finer... Am reuşit într-un final să spun ceva; însă încercarea mea de a putea scăpa era încă eşuată.
— Hm, ce păcat. Sângele ce-ţi curge prin vene are un miros dulce, speram că-l voi putea gusta, a rânjit şi m-a tras de cravată spre el, ochii săi începând să prindă o nuanță sângerie.
Când am auzit acele cuvinte inima a început să-mi bubuie atât de tare în piept încât credeam că era pe cale să-mi spargă cutia toracică. Ştiind că-mi voi înrăutăţi situaţia; ce aveam să fac atunci era singura soluţie pe care o puteam aplica ca să scap din ghearele sale. L-am împins cu putere şi am dat să plec, dar el mi-a prins încheietura mâinii, punându-mă la pământ.
— Câtă obrăznicie! a exclamat, privindu-mă adânc în ochi. Va trebui să te învăţ bunele maniere.
Îşi deschisese gura, lăsând la iveală cei doi colţi albi şi ascuţiţi ce s-au apropiat cu înverșunare de gâtul meu. Îşi înfipsese colţii în pielea mea, simţind cum durerea începea să apară. Mi-am pus mâinile pe pieptul său şi am strâns tare materialul subţire al cămăşii, împingându-l cât de tare puteam, însă n-am reuşit să schimb nimic; n-aveam cum la ce forţă avea.
Începeam să văd în ceaţă, iar forţa cu care îl ţineam scădea uşor, însă înainte de a adormii am rămas cu amintirea ochilor săi înflăcăraţi.
---------------------------------------------------------
Hey guys. :))
Sunt a două persoană de pe acest cont. Numele meu este Aiko şi sper să ne înţelegem bine. (*^ω^*)
Sper să vă placă cartea mea şi sper să o citiţi în continuare. Vă pup! Să aveţi o zi frumoasă! ❤
CITEȘTI
Răpit de un vampir ~Yaoi~ Volumul I
Romance. Acum mii de ani, monştrii însetaţi de sânge şi-au făcut meleagurile pe întregurile teritorii ale oamenilor. Era o eră în care războiul hotăra cine va fi noul conducător şi aşa s-a purtat mai bine de zeci de ani un război între aceste două spe...
