Încredrea. O poți căpăta într-un interval mic de timp dar alteori o poți căpăta într-un interval mult mai mare de timp. Acea încredere, eu, însămi, am pierdut-o. Tatăl meu a spus-o:
"Îmi este greu să mai am încredere în tine!"
Aceste cuvinte mi-au frânt inima. M-am uitat în ochii lui, se vedea foarte multă dezamăgire. În ochii mei se observau toți anii în care m-a educat, s-a jucat cu mine, m-a învățat ce e bun și ce e rău, toți acei ani eu i-am destrămat. Știu că dramatizez mult prea mult și că în acest moment tu, cititorule, ești confuz în ceea ce privește lucrurile ce mi s-au întâmplat în trecut dar
mi-am mințit tatăl timp de 6 ani întregi. În acești 6 ani, am destrămat iubirea lui fața de mine dar, pardon, nu doar iubirea tatălui am destrămat-o, ci si iubirea surorii mele, fratelui meu, mamei mele. Toată lumea este dezamăgită de mine.
"Am avut o altă imagine, un alt gând, o altă părere despre tine. M-am înșelat, se pare"mi-a spus mama cu lacrimi în ochi.
"Întotdeauna te-am apărat, acum nu mai pot. Încerc să mă abțin să nu mai plâng. Cum ai putut face asta? "adaugă sora mea și ea desigur,în lacrimi.
"Am avut grijă să nu pățească nimic sora mea și văd că tu singură ai vrut-o. Ai căzut într-o plasă. Daca era să nu fie vina ta, te apăram dar aici a fost numai si numai vina ta! Tu ai vrut să ne dezamăgești! Crezi că vei mai rezolva ceva?"îmi spune apoi fratele meu și el dezamăgit.
Sentimentele mele s-au prăbușit. Întotdeauna voi ține capul sus dar când este vorba de religia, onoarea și familia mea, mă prăbușesc, moralul meu este la pământ.
Se pare că încrederea familiei mele pur și simplu nu mai există!
CITEȘTI
O lacrimă pe obrazul meu
SpiritualÎncrederea, iubirea, sacrificiul, promisiunea, lacrimile, tristețea, fericirea și așa mai departe. Toate acestea sunt doar niște cuvinte... care la urma urmei, vor apărea în viața ta. Și te vei lupta ca de unele să scapi si cu altele să trăiești toa...
