Crush

2.8

M-am privit pentru ultima dată în oglindă înainte să ies din casă. Trebuie să arăt bine pentru tine. Doar era majoratul tău și nu știam cum altfel să-ți captez atenția decât cu o rochiță mini.

Am ieșit din apartament și am coborât scările cu grijă. În fața blocului mă aștepta Gia, degajată îmbrăcată simplu. Gia și-a ridicat privirea din telefon, iar atunci când m-a văzut nu a putut să își reprime surprinderea, însă nu îmi făcu nicio remarcă. Cred că după atâta timp, Gia pur și simplu a renunțat să mă trezească la realitate. Oricum nu ar fi avut niciun efect asupra mea.

Ajunse la club, emoțiile m-au copleșit din nou. Doar gândul că aveam să te văd din nou îmi făcea inima să bată mai tare, mâinile să-mi transpire iar gura să-mi fie mai uscată.

Atunci când am intrat în club, am văzut că localul era arhiplin. Știam că erai popular, însă mulțimea de oameni care se afla la petrecere mă lua prin surprindere și așa.

Mușcându-mi buza m-am uitat în jur, căutându-te. Inima îmi bătea din ce în ce mai tare. Dar, Duke, dacă până atunci eram emoționată, ceea ce am simțit în clipa în care te-am văzut este de nedescris.

Am tras-o pe Gia după mine, în direcția ta. Cu fiecare pas pe care-l făceam cu atât mai bine vedeam că nu erai singur.

Karen era lângă tine, ținându-te de mână. Atunci când am văzut asta m-am oprit brusc, iar Gia se lovi de mine.

- Ce s-a întâmplat? a întrebat Gia privindu-mă nedumerită.

- Nimic, am zis luând aer în piept continuându-mi drumul spre tine.

Ajunsă în fața ta, ochii tăi fără emoție mă întâmpinară, la care eu doar am înghițit în sec.

- Gia, mă bucur că ai venit, ai zis îmbrățișând-o pe Gia ignorându-mă în totalitate pe mine.

- La mulți ani, am zis emoționată într-un final, când în sfârșit ai realizat faptul că sunt și eu acolo.

- Mersi, ai zis sec punându-ți mâna pe umărul meu.

Gia practic a trebuit să mă târască de acolo, pentru că nu puteam să mă mișc din cauza umilinței și a șocului.

Indiferența ta față de mine mă omora și nu puteam să fac nimic, pentru că încă eram prea prostuță ca să realizez că nimic nu avea să se întâmple între noi.