Gangster «Jk»

18

În prezent

Din nou sunt întro secție de poliție...

Am dat deja o declarație în care am explicat în amănunt tot ceea ce s-a intamplat, acum așteptând un răspuns de la cineva într-o cameră goală.

Acelasi polițist ce mă încătuşase intră în cameră cu un dosar în mână privindu-mă fix.

Aruncă dosarul pe masă după care se așează pe scaunul din fața mea.

- Conform declarației tale ai primit un apel de la un număr necunoscut ce te amenința cu viața victimei. Asta este corect.

Spune bărbatul lăsându-se pe spătarul scaunului, făcând o pauză după care se ridică brusc.

- Însă ce nu e corect este faptul că fusese cineva cu tine pe acoperiș înaintea sosirii noastre, am căutat în toată clădirea dar nu am găsit pe nimeni.

Jk: Nu știu cum au dispărut, erau acolo, cu mine și..

- Ești liber să pleci. Nu s-au găsit amprentele tale pe arma folosită deci pe scurt ești eliberat conditionat până la noi informații.

Îl întrerupe brusc polițistul făcându-i semn spre ușă.

Jungkook se ridică puțin derutat și părăsește încăperea, următorul drum fiind spre casă.

Perspectiva Sarei

Mă trezesc ușor din cauza luminii ce pătrundea prin fereastra camerei mele.

Mă ridic încet privind lucrurile din jurul meu încercând să îmi amintesc orice.
Dar îmi dau seama că nu îmi amintesc nimic din ce s-a intamplat în ultimele două luni.

Complet derutată îmi caut uniforma pentru a merge la secție însă mam pierdut în propria casă căutând-o

Sunt distrasă din căutări de către vibrațiile telefonului meu ce anunțau un mesaj.

,, Solicitarea dumneavoastra de a primi un concediu de 7 zile a fost aprobată, bucuraţivă de timpul liber!''

Am cerut un concediu? Pentru ce?

Mă întreb eu curioasă așezându-mă pe canapeaua de lângă mine cu telefonul în mână.

La două minute după mesaj primesc un apel de la un număr necunoscut.

Sara: Alo?

- Bună sunt eu, Chan Su. Ți-ai luat concediul?

Sara: Nu cred că te cunosc.

Spune Sara plictisită.

- Ba da, ne-am văzut săptămâna trecută, și am nevoie din nou de tine!

Sara: Nu îmi aduc aminte dacă te cunosc sau nu, spune ce vrei.

Raspunde direct ușor nepăsătoare.

- Am nevoie să transporți niște cutii cu bijuterii până în China.

Sara: Și de ce aș face asta?

- Pentru că sunt neprețuite și trebuie să ai grijă de ele în calitate de polițistă.

Sara: Când am de făcut transportul ăsta?

- Mâine dimineață la 8 în fața parcului e o camionetă în ea sunt mai multe cutii în care se află bijuteriile. Îți va explica mai multe cel ce te va aștepta la volanul camionetei.

Închid telefonul lămurită de ceea ce am de făcut întinzîndu-mă de-a lungul canapelei.

-Nu e prima dată când trebuie să excortez ceva neprețuit înafara țării.
Îmi spun eu plictisită.

A doua zi dimineața mă duc la locul indicat unde găsesc camioneta apropiindu-mă de ea.

Un bărbat iese de la volanul acesteia apropiindu-se de mine.

- Domnisoara Sara?

Sara: Poți pleca, știu cum să ajung în China și fără instrucțiunile tale.

Spune Sara uitându-se cu plictiseală și ură în aceelași timp la cel din fața sa.

Bărbatul mai verifică o dată marfa din camionetă și pleacă explicândui totuși traseul.