Revenge

Capitolul IV

<<"-Nu ma prinzi, nu ma prinzi!" ii spun mamei alergand spre gradinita plina cu trandafiri infloriti care se scaldau in lumina blanda a soarelui ce le mangaia lin petalele catifelate.

 "-Lara, iubito, mai incet, o sa cazi!" imi spune mama cu o voce blanda ,dar putin ingrijorata in timp ce venea spre mine cu pasi repezi.

  Ma opresc langa portita deschisa a gradinitei si o privesc uimita. Este atat de frumoasa, rochia alba, lunga pana in pamant ii curge lin pe corpul zvelt si bine conturat. Vantul ii ravaseste buclele jucause de culoarea carbunelui, suflandu-le in spate si lipindu-i materialul rochiei lejere de corpul adolescentin. Are miscari atat de line, incat pare ca nici macar nu atinge iarba proaspat taiata cu talpile goale. Ochii ei, acele oceane albastre , au o privire atat de calma, de linistitoare, de magica, iar buzele pline, de culoarea sangelui sunt intredeschise, formand un zambet care imi transmite mii de senzatii. Este atat de frumoasa, asemenea unui inger. Este ingerul meu.

   Ma uit in jos pentru a-mi admira imbracamintea si mi dau seama ca trupul meu este cu mult mai micut si mai firav decat imi aduceam eu aminte. Cred ca am in jur de 4 anisori. Mainile sunt albe, atat de albe incat par ale unei fantome. Port o rochita rosie care imi curge lin pana desupra genunchilor, iar talpile imi sunt goale, exact ca ale ingerului ce se apropie de mine.

   O privesc uimita, nedandu-mi seama cand a ajuns atat de aproape intr-un timp atat de scurt, iar aceasta imi afiseaza un zambet calduros in timp ce se apleaca si ma ridica in bratele sale. Imi incolacesc mainile injurul gatului sau si o sarut pe obraz. Pielea ei era atat de fina incat parea de catifea, iar acum, cand o privesc mai bine, imi dau seama ca are tenul la fel de alb si de palid ca al meu. O privesc adanc in ochi, fiind total captivata de acea frumusete hipnotizanta.

   -"Te iubesc atat de mult, mami!"

   -"Si eu te iubesc enorm , printesa!" spune aceasta cu lacrimi in ochi in timp ce ma saruta pe frunte. "Te iubesc, te-am iubit din prima clipa in care am aflat ca vei veni pe lume, te-am iubit cand ti-am auzit pentru prima si ultima data plansetul care imi gadila auzul in ulmtimele mele momente viata. Te iubesc, te iubesc pentru totdeauna, te iubesc dincolo de viata si de moarte, mai departe de granitele necunoscutului."

Ma uit uimita la ea pentru ca nu inteleg rostul cuvintelor sale. Vad cum isi lipeste fruntea de a mea, cu ochii inchisi , din care rasarea cate o lacrima cristalina ce se revarsa peste obrajii ei palizi, ajungand in cele din urma sub barba. Vad cum printre lacrimi un zambet isi face aparitia pe fata ei perfecta si deodata ma simt invartita in bratele acestui inger. Un ras cristalin ii scapa printre buze, in timp ce eu imi manifestam bucuria si fericirea prin tipete si chicoteli.

   Apoi simt cum sunt din nou stransa in brate din ce in ce mai tare si mai posesiv. Deschid ochii pe care ii inchisesem datorita senzatiilor pe care mi le dadea adrenalina si zaresc in imediata apropiere a fetei mele niste abise negre, atat de cunoscute, care ma priveau insistent. Incerc sa ma misc, sa ma desprind din imbratisare, dar nu pot, puterea sa este mult prea mare comparativ cu a mea.Imi las privirea in jos si observ ca sunt din nou eu, ca sunt din nou fata de 18 ani. Atunci privesc in jur si totul este atat de obscur, nu pot observa nimic in afara a doua motoare care se aflau in spatele persoanei care ma tinea strans de talie. Atunci imi dau seama ca totul s-a schimbat si caut disperata cu privirea ingerul care mai devreme ma tinea in brate si ma alina cu prezenta lui.

  -"Mama! Mama, unde esti? Te rog! Mama, vino inapoi! Salveaza-ma! Te rog!" urlu disperata printre hohotele de plans si oceanul de lacrimi care imi incetosa privirea."Da-mi drumul! Da-mi drumul , am spus! Nu intelegi?" spun zbatandu-ma din ce in ce mai tare "Unde e mama? Ce ai facut cu ea? Spune-mi odata!"