VENEȚIA, ITALIA
CU CÂTEVA ORE ÎNAINTE
CASA SOFIEI ASTER
Crescuse înconjurată de magie și titani. Învățase să-i controleze și devenise cea mai bună din generația ei la magie. Muncise din greu pentru a ajunge unde era în prezent, în speranța că-și va face părinții mândri, cu toate că știa că ei nu mai puteau să o vadă.
Se întâmplase când ea avea șase ani. Părinții ei tocmai se întorceau dintr-o misiune, când pe drum un camion îi lovi în plin. Toată lume fusese agitată când aflase și se întrebau cum să-i spună fetiței de numai șase ani că rămăsese orfană. Când i se spuse că părinții ei nu mai aveau să vină înapoi înțelese imediat că nici măcar lacrimile ei inocente nu-i puteau aduce părinții înapoi.
Din acea clipă ceva se schimbase la ea. Undeva în sufletul ei mic ceva se rupse și o forță să se maturizeze mult prea repede. Cu toate acestea nu-și pierduse speranța și bunătatea pe care doar un copil ce fusese înconjurat de iubire le putea avea. Mătușa ei, Cecile Aster se asigurase de acest lucru înconjurând-o cu toată dragostea pe care o putea oferi. Și îi era foarte recunoscătoare pentru toate lucrurile pe care le făcuse pentru ea și pentru sprijinul pe care il acordase.
Se opri cu degetele pe cotorul cărții ei preferete."Legendele titanilor originali și istoria familiei Aster". Încă își aducea aminte cum mama ei îi citea din acea carte aproape în fiecare seară când era mică.
Scoase cartea de pe raft și se așeză pe scaunul din spatele biroului sculptat ce aparținuse cândva celui de-al șaptisprezecelea Lord Aster. Își trecu degetele peste coperțile acoperite în piele. Unul dintre colțuri stătea să se rupă așa că se aplecă spre unul dintre sertare ca să ia lipiciul, însă o mică deschizătură prin care un colț de hârtie se ivea din spatele biroului îi atrase atenția."Asta nu era aici înainte".
Băgă mâna sub birou până găsi ceea ce căută și trase cu putere. Un declic urmat de o mică bufnitură se auzi când mecanismul fusese pus în mișcare. Știa că erau sertare secrete în biroul vechi al tatălui ei ,însă nu fusese interesată niciodată să vadă dacă se afla ceva în ele. Însă azi colțul de hârtie ce ieșea de nicăieri o făcu curioasă. Probabil ieșise la iveală când mutase biroul în ziua precedentă.
Sofia zâmbi mulțumită și se aplecă să vadă conținutul sertarului nou descoperit. O cutiuță de bijuteri, un carnet ce arăta interesant. Niște hârtii și unul din titanii tatălui ei. Fără să stea pe gânduri înșfăcă amuleta și carnetul și ieși în grabă din bibliotecă.
- Santiago, plec să-l caut pe Peter, strigă ea deja pe jumătate ieșită din casă.
Băiatul apăru imediat dintr-o altă cameră. Era doar cu câțiva ani mai mare ca și Sofia, dar el fusese cel care o învățase să lupte și era mereu pe urmele ei gata să o apere de oricine ar fi încercat să-i facă vreu rău.
- Nu te pot lăsa singură. Mătușa ta mă va ucide. Vin cu tine, spuse el și o urmă.
- Fie, încuviință ea.
VENEȚIA, ITALIA
CASA LUI PETER
Ușa se trânti de perete cu putere și o furtună de bucle aurii și roz dădu buzna înăuntru alături de companionul ei loial. Băiatul își ridică privirea din carte și îi privi pe noii sosiți întrebător.
- Peter am găsit ceva foarte interesant, spuse fata gâfâind din cauza alergatului.
Băiatul lăsă cartea plictisit și se ridică. Pentru Sofia orice avea legătură cu magia și titanii era foarte interesant.
- Am găsit caietul acesta în biblioteca tatălui meu. Era ascuns într-un compartiment secret din birou, contiună ea entuziastă așezându-se.
- Să văd, spuse el alăturându-se fetei pe canapea.
Sofia îl deschise și îl răsfoi în fața băiatului.
- Sunt sigură că este ceva foarte important încât tata l-a ascuns. Nu pot să-l descifrez, însă cred că știu pe cineva care ar putea. E o descoperire nemaipomenită!continuă ea cu voce ridicată de emoție.
- Atunci haide să aflăm dacă poate.Cine e? zise Peter ridicându-se.
- Dante Veil, răsunse Sofia răsfoind caietul.
- Jos!Acum! strigă Santiago intrând repede în salon.
- Ce se întâmplă? întrebă Sofia alarmată.
Geamul se sparse în mii de bucăți care cădeau precum ploaia. Peter și Sofia se adăpostiseră după canapea
- Organizația! răspunse Santiago.
Trei agenți intrară pe geam înarmați, iar unul stătea la intrare.
- Agenții înconjoară casa! Nu aveți cale de scăpare! Predați-vă! spuse amenințător femeia care stătea la intrare țincând în mână o flacără magică.
- Niciodată! spuse Sofia ridicându-se. Zâna Pădurii, ajută-ne!
- Fie atunci! Sfarmă oase, deschide calea! rosti roșcata scoțând amuleta strălucitoare a titanului.
Sofia se dădu în spate, ferindu-se de explozia de energie cauzată de invocarea titanilor, dar se lovi de o vază egipteană care se făcu bucăți la contactul cu podeaua. O amuletă străvezie se ivi printre cioburi. Sofia o recuperă dintre rămășițele vezei.
- Peter! Uite! spuse Sofia luând amuleta în mână.
Băiatul se uită la obiectul din mâna fetei apoi la cioburile de pe podea.
- Nu te uita la mine.Nu eu am pus-o acolo, rosti el privind nedumerit amuleta ce atârna de un lanț argintiu.
- Sofia, plecați de aici! strigă Santiago care se lupta cu agenta Organizației.
Sofia încuviință și îl luă pe Peter de mână trăgându-l spre ușă. "Nălucă" rosti ea vraja în gând. Un nor de fum îi învălui și-i făcu nevăzuți.
- Haide! Trebuie să ajungem la sediul Fundației până când nu se risipește vraja, spuse Sofia trăgându-l pe băiat pe o străduță lăturalnică.
VENEȚIA, IATLIA
SEDIUL FUNDAȚIEI KODAI
- De ce îl căutați pe Dante? întrebă Președintele Fundației.
- Cu tot respectul, Matt, dar aici este vorba de un secret al familiei, spuse Sofia.
- Mhm, am înțeles. Unul din numeroasele secrete ale familiei Aster, zise Matthiash gânditor. De abia aștept să aud povestea când se termină, spuse Mattiash făcându-i cu ochiul.
Sofia îi zâmbi bătrânului și luă hârtia pe care era trecută adresa. Mattiash era unul dintre prietenii tatălui ei și fusese de nenumărate ori la conacul Aster. După moartea părinților ei Mattiash contribuise la fel de mult ca și Cecile în creșterea și educarea ei în lumea magică.
- Mulțumim, spuse Peter .
- Organizației nu-i va lua mult timp să-și de-a seama de micul meu truc. Probabil prima locație în care ne vor căuta e sediul.Am face bine să plecăm de aici cât mai repede. Haide, spuse Sofia ieșind pe ușa biroului lui Mattiash.
CITEȘTI
Spioana
Ciencia FicciónDe când se știe străzile au fost casa ei. Ca să supraviețuiască, Zalia a trebuit să fure de prin buzunare...până l-a întâlnit pe el.Nu stia ce avea să-i rezerve viitorul, ce stia ea la 10 ani? Sam Colins, fost agent al Organizației a f...