Illness - Jungkook ff

Capitolul 9

Zilele trec din ce in ce mai repede dar nici urma de Jungkook. Politia încă il cauta si este dat disparut in toate orasele alaturate.
Era o dimineata de Sambata iar eu ma aflam la masa cu familia. Era in jur de ora pranzului si pana acum nu mâncasem nimic, dar nici nu aveam pofta de mancare. Atat inima cat si gandul meu erau la el. Inca nu stiam motivul pentru care a plecat.
Naeun-Y/N, de ce nu mănânci?
Ma intreaba Naeun care acum doua secunde se purta de zici ca nici nu existam. Dar nu pot sa o judec doar e si Felix aici. Macar ea sa fie fericita pana la urma.
Mama-Da, scumpo, ce s-a întâmplat?
Degeaba mamam, degeaba te prefaci ca nu ști ce se întâmplă, deoarece cred ca daca Jungkook si-ar arata fața inaintea ta, l-ai despica in doua cu mainile.
Y/N-Imi pare rau dar nu imi este foame.
Spun eu pe un ton monoton. Ma ridic de la masa si imi arunc mancarea la gunoi. Urc scarile si intru la mine in cameră.
Ma arunc pe pat si ma uit la tavan.
Y/N-Unde esti Jungkook?
Ma intreb si in final las toate lacrimile mele amare sa se scurga pe obraji.
Din fericire am reusit sa adorm.
....................
Y/N-Jungkook!
Y/N-Jungkook, unde esti?!!!
Eram intr-o camera neagra. Nu era nimic in jur.
Y/N-Nu e amuzant, JUNGKOOK!!!
Jk-Y/N...
Imi intorc privirea si il vad.
Y/N-Nu...
Era prins de balustrada unui pod, atarnand.
Y/N-JUNGKOOK, NU!!
Alerg spre el dar totul devine parca dat cu încetinitorul.
Ajung intr-un final acolo si cand sa il prind de mana...
....................
Y/N-NUUU!
Ma ridic din pat acoperita de sudoare si ma intreb ce s-a întâmplat.
Y/N-A fost doar un vis...
Ma duc la baie si imi dau cu putina apa pe fata.
Ma uit in oglinda si vad cat de mult m-am schimbat.
Disparitia lui Jungkook chiar m-a afectat foarte tare.
Am lasat un oftat adanc si am iesit afara din baie.
Coborand scările ce duc spre sufragerie aud o mica parte din conversatia lui Naeun cu Felix.
Naeun-Cine o sa ii spuna, Felix?!
Conversație? Mai bine spus cearta.
Felix-In orice caz, nu tu!
Naeun-Nu pot sa cred ca gândești asa! Trebuie sa stie!
Felix-De ce?! Vrei sa ii faci rău? Daca se intampla ceva cu ea atunci tu va trebui sa pleci si eu nu imi permit una ca asta!
Naeun-Imi pare rau...dar trebuie sa știe. Ea este singura care il poate salva.
Y/N-Pe cine...
Spun eu cu voce tare, captandule atenția.
Naeun-Y/N.
Spune ea si se indreapta catre mine.
Felix-Nici sa nu îndrăznești Naeun!
Y/N-Ce se intampla aici?
Intreb eu putin curioasa dar înainte sa imi raspunda privesc spre televizorul deschis.
Era deschis pe un canal de știri live. Cand am vazut despre ce era vorba am incremenit.
Y/N-Jungkook...
Asta era la stiri. Erau live de pe podul Banpo, pod ce traverseaza raul Han.
Si asta nu era partea rea. Jungkook ameninta ca o sa sara de pe pod.
Politia incerca sa il convinga sa nu sara, dar in zadar.
Mi-am lasat lacrimile sa curga si am ieșit afara din casa.
Felix-Vezi ce ai facut!
Naeun-Trebuia sa stie.
Am intrat in mașina si fara sa imi pese am inceput sa conduc spre acel pod,chiar daca nu aveam carnet.
Nu stiu cum am reusit sa ajung acolo in viața.
M-am dat jos din mașină. Era luna Noiembrie si aici era destul de frig, mai ales ca eu nu aveam geaca pe mine si afara era totul înghețat.
Am trântit usa si am fost lovita de frig dar am continuat. Am alergat pe langa lumea care se adunase ca sa vada ce se intampla si cand am vrut sa trec de politie am fost oprita.
P1-Doamna, ma tem ca nu aveți voie aici.
Au incercat sa ma impinga in spate dar m-am prins de ei si am încercat sa trec.
Cu lacrimi reci ce mi se scurgeau pe fata am tipat cat de tare am putut chiar inainte ca Jungkook sa sara.
Y/N-JUNGKOOK!!
Jungkook isi intoarse privirea catre mine si abia atunci am reusit sa trec de cei doi polițiști.
Am ajuns fata in fata cu Jungkook, desi el se afla pe balustrada, gata sa sara.
M-am uitat direct la el in ochi si i-am spus.
Y/N-Jungkook, te rog, nu fa asta.
Dar el nu mi-a raspuns.
Am inceput sa ma apropii de el cu spreanta ca o sa reusesc sa il prind de mana si o sa il trag spre mine.
Jk-Stai acolo, Y/N. Daca te mai apropii sar.
Mi-a spus amenintator si fara expresie pe fata.
Y/N-Jungkook, de ce nu vrei sa ma asculți. Te rog...coboara...
Intre timp la scena apare si familia mea alaturi de Felix.
Mama-Y/N! Treci aici!
Imi spune mama dar aleg sa nu o bag in seama.
Jk-Tu nu știi! Nu știi cum e sa fi ca mine!
Y/N-Ce vrei sa spui prin asta?!
Am spus eu cu o voce in care se putea simtii durerea pe care o simteam.
Jk-Toata viata mea am fost luat peste picior. Ai mei m-au urat si din cauza lor sunt asa!!
Imi spune el, lasandu-si lacrimile sa curga odata cu ale mele.
Jk-Nu stii prin ce am trecut din cauza lor! Si cand am crezut... SI CAND AM CREZUT CA AM GASIT SI EU IN SFARSIT PE CINEVA ATUNCI...
Spune el incepand sa planga si mai tare.
Y/N-Atunci ce?
Spun eu pe un ton bland.
Jk-Atunci se intampla asta...
Y/N-Nu inteleg ce vrei sa spui!
Jk-TE IUBESC! ASTA VREAU SA SPUN! DAR CE CONTEAZA ATATA TIMP CAND TU NU O SA FI A MEA NICIODATA!
Am ramas socata la cuvintele lui. Desi eram ranita de tot ce mi-a spus, nu imi puteam stapanii fericirea la auzul faptului ca ma iubește.
Imi indrept privirea spre pamant cu un zambet si dau usor din cap.
Jk-Ce? Ce ti se pare asa de amuzant?!
Y/N-Esti asa fraier.
Spun eu in soapta.
Y/N-RAD PENTRU CA SI EU TE IUBESC!
Tip eu cat pot de tare, uitându-mă cu un zambet larg spre baiatul care este uimit.
Jk-Nu e adevarat! Tu esti cu Jin-woo! Am auzit cand i-ai spus lui Jin si Namjoon.
Am zambit si mai tare la spusele lui.
Y/N-Nu ai de ce se fi gelos! Jin-woo este impreuna cu prietena mea cea mai buna Sunmi! In schimb noi...noi doi suntem facuti unul pentru celalalt Jungkook! Suntem ca Yin si Yang! Tu esti rau din bine, iar eu, binele din rau. Noi ne completam si nu putem traii unul fara celalalt.
Ii spun eu doar ca sa vad cum in sfarsit zâmbește si scot lantisorul pe care i l-am cumparat din buzunar, lantisor ce are ca pandantiv o bucata din Yin si Yang, Yin.
Y/N-Acum hai jos. Vreau sa iti dau o îmbrățișare.
Spun eu si incep sa merg spre el cu lantisorul in mana.
(Daca vreti sa plangeti, atunci va sugerez sa ascultati melodia de la inceput😅)
Imi intind mana si vad cum si el si-o intinde pe a lui.
Ajung sa ii inmanez lantisorul.
Dar intr-o fractiune de secunda il vad cum...aluneca.
Y/N-Nu...
Spun eu si il prind de mana intinsa cat de repede pot dar cade peste balustrada.
Y/N-JUNGKOOK, NU!!
Sunt trasa de greutarea lui si izbita de balustrada da totusi nu ii dau drumul.
Ii aud pe ai mei cum tipa si vad ca niste polițiști vin in ajutorul meu.
Y/N-JUNGKOOK, TE ROG! TINE-TE BINE!
Spun eu iarăși printre lacrimi.
Jk-Y/N TE IUBESC!
Y/N-PROMITE-MI CA NU O SA IMI DAI DRUMUL. NU POT SA TE PIERD.
Incerc sa il tin cu toata puterea dar drumul este alunecos.
Jk-DACA NU IMI DAI DRUMUL O SA CAZI SI TU!
Y/N-TU NU ÎNȚELEGI CA EU NU POT SA TRAIESC FARA TINE.
Si atunci simt cum un polițist de apleaca peste balustrada ca sa il prindă pe Jungkook.
Dar eu simt ca imi aluneca picioarele si mai tare.
Y/N-AAAAAA!
P1-APROAPE AM AJUNS! MAI TINE-L PUTIN!
Y/N-NU MAI POT!
JK-Y/N... Imi pare rău...
Si cu asta simt cum da drumul mainii mele.
Y/N-JUNGKOOK, NUUUU!!!!!
Dar e prea tarziu. Vad cum corpul lui Jungkook face contact cu apa ingetata a raului Han.
Eu cad in genunchi, plangand,strangand partea mea din lantisor la piept si sprand ca totul o sa fie bine.
Parintii mei ajung la mine si ma iau in brate, spunându-mi ca totul o sa fie bine.
Dar asta nu ajuta faptul ca eu simt ca am pierdut o parte din mine.
Dar orice s-ar întâmpla...eu nu o sa renunt niciodata la tine...

Va urma...

Si in sfarsit am reusit sa termin primul volum din Illness.
Sper ca pana acum v-a placut si stați liniștiți acesta NU este finalul.😁
In orice caz, imi pare rau ca l-am postat putin mai tarziu decat trebuia, dar știți si voi cum este cu...scoala.😅😁