Illness - Jungkook ff

Capitolul 6

Jk-Y/N...
Il aud pe Jungkook spunandu-mi numele.
Imi intorc repede capul si ma uit la el. Pare ca are un cosmar. Ochii lui erau inchisi dar expresia fetei i se schimbase.
Jk-Y/N!!
Incepe sa imi strige mai tare numele.
Intr-o fractiune de secunda ma ridic de pe podea si ma duc spre el, voind sa il iau in brate.
Intru sub patura lui si ii iau in brate corpul care se zbatea violent.
Y/N-Șșșș...sunt aici.
Spun eu fara sa imi dau seama ca plang din nou.
Cate lacrimi amare am varsat eu pentru tine pana acum Jungkook...dar oare...cate o sa mai vars de acum încolo.
Ii mangai usor parul si il strang tot mai tare la mine in brate. Dupa ce se liniștește ma dezlipesc de corpul lui si il acopar. Ma uit prin camera si observ ca este un dezastru.
Hainele lui murdare erau aruncate peste tot si intr-un colt se afla o oglinda sparta si mii de cioburi pe jos. Draperiile negre erau trasease, asa ca in camera nu prea era lumina. M-am indreptat usor spre ele si le-am deschis puțin, apoi am deschis si geamul. Facand putina lumina, am început sa aranjez cate ceva prin camera.
Mai intai m-am apucat de cioburi si de oglinda.
Am observat ca pe jos sunt si cateva picaturi de sange si mi-am dat seama ca sunt a lui Jungkook asa ca m-an dus sa verific.
Y/N-Aveam dreptate.
Pe mana lui se afla o taietura mica, dar destul de adanca. Am mers pana la baie, care spre uimirea mea arata mai bine. Am cautat cu disperare o trusa de prim ajutor dar pana in final nu am gasit nici una. Am adunat cioburile,le-am pus impreuna cu resturile oglinzii intr-un sac si i-am dus gramada de haine murdare in baie.
Am iesit afara si am dus sacul cu grija la gunoi, urcand scarile inapoi spre apartament m-am intrebat daca pot sa imprumut un bandaj si putin dezinfectant pentru răni de la unul din vecinii lui Jungkook.
Deoarece apartamentul lui Jungkook era singurul de la etajul lui am hotarat sa cobor mai jos si sa bat la prima usa.
Cioc! Cioc! Cioc!
Am batut si am asteptat ca cineva sa deschida.
Am stat cateva secunde pana cand usa mi se deschise si in fata mea aparu un barbat.
???-Buna. Cu ce te pot ajuta?
Y/N-Buna, ma intrebam daca ai un bandaj si niste dezinfectant?
???-Ce vrei sa faci cu ele?
Y/N-Prietenul meu are nevoie de unul...s-a ranit la mana.
???-Ah! Bine, intra!
Imi spune el cu un zambet mare pe fata.
???-Numele meu este Namjoon.
Y/N-Iar al meu este Y/N.
Nj-Y/N? Adica acea Y/N?
Y/N-Hmm?
Nj-Adica Lee Y/N.
Y/N-Ohh...cam asa ceva.
Nj-Doamne ce tare!
???-YAAA! Ce e cu galagia asta?
Intreaba alt baiat care iese din bucatarie.
Nj-Jin, aceasta este Lee Y/N.
Jn-Acea Lee Y/N?
Nj-Da!
Jn-Nu cred!
Y/N-Aa...si cum ramane cu bandajele mele?
Nj-Uite aici.
Si baiatul cu gropite dragute imi intinde o cutie micuta de prim ajutor.
Jn-Sper sa ne mai vizitezi.
Si cu asta ies din apartament si ma indrept spre Jungkook.
Intru usor in apartment si observ ca geamul si draperiile erau inchise si Jungkook nu mai era in pat.
Y/N-Jungkook?
Spun eu cu o voce nesigura, oare unde s-a dus. Dar nu dureaza mai mult de zece secunde si il vad pe balcon.
Las bandajele pe masa si intru usor dupa el.
Y/N-Jungkook?
Jk-Ce faci aici? De ce ai ramas?
Imi spune el pe un tot rautacios si se intoarce spre mine, lasandu-ma sa observ tigara din mana lui.
Y/N-Ce faci!
Spun eu si dau sa ii iau țigara din mana.
El si-o trage si nu ma lasa sa o ating dar nici eu nu ma las.
Incerc sa îi smulg tigara din mana dar nu vrea sa ii dea drumul.
Y/N-Da-i drumul! Te rog!
Ii spun eu disperata dar el nu face nimic in afara de a se uita la mine fara viata.
Nu dureaza mai mult de doua secunde si il vad cum vrea sa isi duca bățul canceros la gura din nou.
Tigara era aproape de gura lui cand eu imi intind mana si i-o smulg lăsând un mic tipat dupa.
Y/N-Aaaa!
Tigara cade pe jos chiar in fata picoiarelor noastre.
Jungkook se uita ingrijorat la mine iar eu imi deschid mana.
Acolo era...
Chiar in mijlocul palmei, o arsura de tigara...
Imi inchid pumnul in timp ce pe obrajii mei curg lacrimi.
Jk-Y/N eu...
Dar inainte sa mai spuna ceva ies si trântesc usa balconului, iar apoi pe cea a apartamentului.
Uneori ma intreb de ce ma intorc la el. Dar gandul ca l-as putea pierde ma intoarce mereu înapoi in bratele morții, in bratele lui...
Pana la urma, chiar daca nu il cunosc de prea mult timp, sentimentele mele fata de el sunt diferite de orice am simtit pana acum.
Inima mea bate de fiecare data cand ma gandesc la el si adevarul e ca atunci cand l-am vazut prima oara, in magazin m-am apropiat de el intenționat deoarece nu m-am putut stapanii. Ochii mari si caprui, parul care chiar daca ii sta in toate directiile arata minunat si zambetul acela dulce de iepuraș...
Cred ca...il iubesc...
Dar si iubirea vine cu un preț...