O Viata "Perfecta"

Capitolul 7.

Faith

A doua zi ma trezesc tot cu Blake in gand. Nu pot sa imi sterg din minte cee ce a facut. Practic, m-a facut de ras. Partea buna este ca a facut asta, dar doar in fata lui fara ca nimeni sa stie. Si cand ma gandesc ca, atunci cand mi-a spus ca ii pare rau cu adevarat si practic m-a implorat sa ii mai dau o sansa, eu chiar l-am crezut. Iar faptul ca dupa mi-a spus ca nu s-a intamplat nimic... A fost ca o palma data peste fata. O palma care a durut mult mai rau decat a durut adevarata palma data de el in acea seara. Sunt proasta. Bun, trebuie sa nu ma mai gandesc la el. Nu este bine.

Ziua de vineri trece repede. Il evit pe Blake cat pot de mult, chiar daca unele pauze le petrec cu el pentru ca inca nu am avut curajul sa ma despart de Cole. O sa o fac maine la petrecere, promit.

Ziua de sambata vine mult prea repede, iar eu nu pot sa fac altceva decat sa ma gandesc la ce ii voi spune lui Cole pentru ca "Cole, stiu ca l-ai pus pe Blake sa incerce sa ma violeze, dar pe tine nu te pot ierta. Pe el? Oh, pe el deja l-am iertat" nu suna prea bine. Daca ziua de sambata a venit mult prea repede, si mai repede a sosit ora 7 cand trebuie sa fim la petrecere. Am cazut de acord cu Soph sa ne lasam asteptate si sa ne facem aparitia pe la 7:30 , asa ca pe la 6:30 incep sa ma pregatesc. Aleg o rochie alba pana la jumatatea coapselor, cu bretele si cu un decolteu ce se afla la jumatatea distantei dintre decent si petrecere. In picioare aleg o pereche de pantofi cu toc mediu negrii. Aplic putin fard negru, mascara si fond de ten si sunt gata de plecare. Imi iau la revedere de la ai mei si pornesc spre casa lui Soph. Este imbracata intr-o rochie neagra cu o curea subtire rosie. S-a machiat doar asa cum stie ea, deci arata divin. Ma intreb cum de nu stau baietii la coada la usa ei deja.

Suntem pe strada unde ar trebui sa fie petrecerea doar ca nu stim casa, insa ne dam repede seama care e datorita multimii de masini parcarte in fata ei, muzicii asurzitoare si tuturor adolescentilor ce danseaza pe veranda.

Parcam masina la cateva case distanta si cand intram in casa, toata lumea era fie beata, fie drogata cu cine stie ce ierburi. Doua maini imi cuprind talia si ma intorc cu fata la posesorul lor. Cole ma ridica si ma saruta si imediat simt gustul de bere amestecat cu tutun. Super. E beat. Acum nu stiu cum va reactiona atunci cand ma voi desparti de el.

-Buna, frumoaso! Imi sopteste Cole cand sarutul inceteaza din lipsa aerului. Mi-a fost dor de tine. Spune si ma saruta din nou. Sunt atat de dezgustata de aceasta scena incat imi vine sa ma bat pe mine insami pentru ca nu am terminat cu asta atunci cand am avut ocazia.

In sfarsit scap de el atunci cand este chemat de prietenii lui sa opreasca o bataie. Cand pleaca, ma intorc sa ma uit dupa Soph, dar nu o mai vad. Probabil a plecat atunci cand l-a vazut pe Cole si a inteles ca va urma o sesiune de pupaturi dezgustatoare. Super. Acum am mai ramas si singura. Seara asta devine din ce in ce mai buna.

Merg spre bucatarie sa imi iau un pahar de suc. Cand ma vad singura inchid usa si, in sfarsit s-a facut liniste asa ca pot sa ma gandesc mai limpede la ceea ce ii voi spune lui Cole. In timp ce imi insirui in minte mai multe scuze plauzibile pentru 'despartirea anului', usa se transteste de perete, iar eu sunt smulsa din gandurile mele. Cand ma uit spre usa il vad pe nimeni altul decat Blake tinand o fata blonda in brate si sarutandu-se extrem de pasional. Pe bune?! Asa ceva se intampla doar in filme!

Cei doi nu par sa ma observe si nu par sa observe nici faptul ca se saruta pe blatul din bucatarie aflandu-se la un pas sa faca si altceva, asa ca ma gasesc nevoita sa ii trezesc la realitate. Tusesc o data. Nu ma aud. Mai tusesc o data. Nici acum. Ma enervez si tip la el.

-Blake! De data asta pare sa ma auda si isi ridica capul uitandu-se intrebator la mine.

-Ce? Vrei si tu? Intreaba el si chiar si acum accentul lui ma face sa cand din picioare asa ca ma simt nevoita sa ma tin de blat. Vocea lui nu suna a om beat asa ca trag concluzia ca este treaz.