Magie de Iarnă

15. ❆

❆

Când Xander a terminat cu raportul său iniţial, Morgan s-a uitat la acesta în tăcere.

— Ceea ce îmi spui este: eraţi în bazar, iar ghicitorul, despre care am tot auzit zvonuri în ultima vreme, a afirmat că domnişoara Avalone este un copil ilegitim al unui nobil, iar ea s-a îndepărtat fără să nege această afirmaţie.

— Da.

— Ai auzit şi altceva?

— Nu, Domnia Voastră.

— Au mai fost alte probleme?

Xander a ezitat.

— Îi datorez Domniei Voastre o scuză şi de asemenea domnişoarei Avalone.

Morgan s-a încruntat.

— De ce spui asta?

— Sunt conştient că sarcina mea era să o supraveghez pe nepoata Domniei Voastre, dar am permis unei tinere fete sub protecţia Domniei Voastre să fie vătămată prin neglijenţa mea.

— Xander...

— Înţeleg că făcând asta, am făcut două lucruri pe care nu trebuia. Am părăsit-o pe nepoata Domniei Voastre, ceea ce a fost contra ordinelor dumneavoastră. Dar ea era cu Prinţul şi domnişoara Avalone nu era în apropiere, iar eu încă puteam să îl văd pe maestru Percival. Am simţit că era mai bine să o caut eu. Şi nu am intervenit îndeajuns de rapid când mi-a fost clar că domnişoara Avalone nu dorea atenţia acestui Diahat, ceea ce este un comportament inacceptabil pentru mine.

— Sunt sigur că asta nu este adevărat, a oftat Morgan, rupt între fiind frustrat pentru acea situaţie şi îngrijorat pentru ajutorul său. Morgan nu era deloc de acord cu victimizarea femelelor pentru absolut nici un motiv şi era şi mai conştient de sentimentele lui Xander în această privinţă. Morgan poate era supărat, dar nu era nimic în comparaţie cu sentimentele de vină şi nefericire ale lui Xander. Nici o informaţie obţinută accidental nu putea să îndrepte această greşeală în ochii lui. Tu ţi-ai dat silinţa. Şi sunt sigur că domnişoara Avalone nu te învinovăţeşte.

— De asta sunt absolut sigur, Domnia Voastră.

— Dar nu îmbunătăţeşte lucrurile, nu? A observat Morgan, zâmbind trist.

— Nu, Domnia Voastră.

— Ei bine, nu putem schimba nimic. Ce crezi despre această fantomă?

— Nu pot fi sigur de nimic, a spus Xander, adoptând un ton şi mai lipsit de emoţie. Se pare că el a vorbit de tatăl ei cu ea şi a afirmat că fantomă care o urmăreşte are ochii ei aurii. Dar nobilul a fost menţionat după aceasta şi deloc în conexiune cu fantoma. Domnişoara Avalone nu a spus nimic.

— Iar acest Diahat nu a menţionat nici un nume?

Xander a negat dând din cap.

Morgan dorea să îşi smulgă părul din cap.

— Asta. Nu. Are. Nici. Un. Sens.

— Domnia Voastră?

— Ea nu vrea să dezvăluie nimic despre trecutul ei, dar cu siguranţă pare să fie copilul ilegitim al unui nobil. Şi este foarte protectivă de tatăl ei, ceea ce sugerează că el a fost implicat activ în copilăria ei, fapt dovedit de talentele şi ştiinţa sa. Dar dacă a ţinut-o atât de aproape, cum de nu ştim nimic despre ea?

— Poate ochii...

— Ochii aurii sunt foarte comuni în nord. Ei bine, nu chiar foarte, dar îi poţi găsi printre nobili şi ţărani. Pot numi chiar acum doi nobili care trăiesc în nord cu „ochi aurii", deşi probabil nu sunt atât de puri că ai domnişoarei Avalone.