𝓡𝓸𝓼𝓬𝓸𝓿𝓪𝓷𝓾𝓵 I (boyxboy)

♡Ziua 1♡

Imi dau din ochi părul roșcat și imi ridic privirea spre casă. M-am intors aici, după un an la internat. Va trebui să îmi petrec 30 de zile cu ceea ce numeste tata "familie". Taxiul a plecat cu viteză, făcându-mă să tușesc din cauza prafului. Imi trag geamantanul după mine apoi bat la ușă și aștept ca cineva să îmi răspundă. Mă uit în jur si simt cum palmele încep să îmi transpire. Mă sterg de materialul pantalonilor apoi aud ușa deschizându-se.

—Măi să fie, ia uite cine s-a întors acasă!zice Derek cu un zâmbet viclean pe față

Derek e fratele meu vitreg, după ce tata s-a căsătorit cu mama lui s-au mutat cu noi. Derek e... Nici nu stiu cum ar trebui să descriu genul lui de persoană. E un arogant, nesuferit si enervant care nu face altceva decât să își bată joc de mine de când a apărut. Ca aspect fizic, e mai înalt ca mine, are parul brunet si creț. O pacoste umblatoare in orice caz.

—Fă o poză, piciule.zice referindu-se la faptul că mă holbez apoi ma împinge cu un deget în frunte si imi tranteste ușa în față

Inspir adânc apoi intru in casă si merg direct in camera mea. Imi las geamantanul pe podea si apoi vad dezastrul creat. Pereții sunt plini de postere cu femei dezbrăcate.

—Iti place cum am decorat?zice râzând 

—Asta e camera mea!zic încercând să îmi păstrez calmul. Nu ai niciun drept să pui asa ceva pe pereți! 

—Corecție, asta e camera mea!

—Ce? Dar...

—Poate o sa poti dormi pe canapea sau afara pe preș. Acum dispari!

Mă scoate din cameră cu forța și imi aruncă geamantanul făcându-mă să cad si să mă lovesc cu capul de perete. Imi pun mâna la ceafă si oftez. Abia am ajuns si deja îl urăsc din tot sufletul! Bănuiesc că va trebui să îl aștept pe tata. Las bagajul in living si ies afară. Mă așez pe scări si privesc spre stradă. Cand eram copil obișnuiam să mă joc aici, iar mama mă supraveghea din bucătărie. Imi plăcea să stau până târziu si să îl aștept pe tata, iar când sosea alergam spre el și îi săream in brațe. Mereu imi aducea câte ceva dulce. Chiar dacă mama îi spunea că prea multă ciocolată o să îmi facă rău. Imi doresc atât de mult sa fiu iar mic si să am ambii părinți alături de mine. Din păcate mama a murit cand aveam 10 ani, suferea de o boală incurabilă. Tata a fost distrus, o perioadă am stat cu bunicii până s-a pus pe picioare. Cand am facut 15 ani m-a anunțat cu o zi înainte ca urmează să se căsătorească. L-am urât nespus pentru asta, dar cine eram eu să stau in calea fericirii lui? Noua lui soție ma detestă, mai rău ca fiul ei si asta e foarte adevărat. Femeia aia vede roșu în fața ochilor cand îi apar în cale. Bănuiesc că nu toți putem să avem vieți perfecte. Imi sterg lacrimile si imi trag nasul apoi aud un râs enervant.

—Micuțul Kevin a inceput să plângă!zice pe o voce pițigăiată si îmi ciufuleste părul. Stai departe de camera mea, pramatie. Altfel o să te tund in timp ce dormi!

Si da, e in stare să facă si asta. Anul trecut mi-a lipit benzi de ceară pe picioare. A durut îngrozitor. El si prietenii lui au râs de mine tot anul școlar. De asta m-am mutat din liceul ăla. Afurisitul e mai mare decât mine cu 4 ani, dar nu il duce mintea de prea multe. Chiar daca el era in ultimul an de liceu, deja devenisem ținta tuturor. Mai bine ca m-am mutat la internat. Abia aștept să mă întorc. Nu am prieteni, nu am fost niciodată capabil să socializez cu cineva, cred ca sunt vreun tip de antisocial cu anxietate si depresie severă. Văd mașina tatei parcând in fața casei. Sar de pe scări si alerg spre el. Îl îmbrățișez strâns si el face acelasi lucru la rândul său.