𝓡𝓸𝓼𝓬𝓸𝓿𝓪𝓷𝓾𝓵 I (boyxboy)

♡Ziua 28♡

Îl privesc cum doarme cu capul pe umărul meu. E aproape ora 4 si nu îmi amintesc ca în zilele astea să fi avut vreun somn normal. Putin cate putin ne-am îndepărtat unul de altul. Mai avem două zile, de fapt doar una... înafară de asta. Cand am ajuns aici acum 28 de zile primul gând pe care l-am avut cand am coborât din mașină a fost "abia aștept să mă întorc la internat". Încă astept, dar nu cu atâta dorință. Imi împreunez degetele cu ale lui si se foiește putin. Pieptul lui gol e lipit de mine si imi face pielea să se furnice.

-Dormi.șoptește si imi sărută umărul apoi se face confortabil
-Nu pot.zic si oftez

Se ridică apoi aprinde veioza. Se așează turcește in fața mea si mă privește încruntat.

-Ce te deranjează? In ultimul timp esti destul de distant...
-Pot să fiu sincer cu tine fără să te enervezi sau să te superi?zic timid
-E legat de noi, asa-i?zice si isi încordează maxilarul

Mă ridic si mă sprijin de peretele din spatele meu. Îl privesc mai serios ca niciodată.

-Deci?zice si isi sprijină capul în mâna așteptând să spun ceva
-Nu o să meargă.zic sigur pe mine
-De ce?
-E un an, Derek. Astea 30 de zile nu inseamna nimic. Chiar dacă mă voi întoarce, lucrurile vor fi diferite. Noi o să fim diferiți. Si după asta mai am încă un an. Știi cum funcționează școala mea, vacanța va fi la fel si dupa va fi admiterea la facultate... Nu te pot pune să aștepți atât după mine.
-Nu mă poti pune pe mine sau ti-e teama ca tocilarul din tine nu face față?zice si se ridică.
-Derek...
-Ai dreptate. Nu o să funcționeze, pentru că nici măcar nu încerci, nici măcar nu contează pentru tine! Poate nu m-ai placut niciodată, habar nu am de ce esti aici! Habar nu am de ce țin la tine, dar vreau să pleci până mă întorc. Succes in viața ta de tocilar idiot.zice nervos apoi își îmbracă hanoracul si pleacă nervos

Aud ușa de la intrare cum se trantește. Mă lovesc cu capul de perete si oftez. Deja am făcut-o. Voi regreta mai târziu. Imi iau toate lucrurile din cameră, inclusiv pictura pe care așez intr-un tub de plastic de culoare neagră. Mă uit in jur să nu fi uitat ceva apoi imi iau bagajele si imi chem un taxiu in fața blocului. Cobor cu toate lucrurile până la parter. Imi vad mașina si merg direct spre ea. Arunc totul in portbagaj si urc pe bancheta din spate. Ii dau adresa la care să mă ducă si mă sprijin cu cotul de portiera privind in gol pe fereastră. După un drum in care am fost foarte stresat si imi doream nespus să lovesc ceva am ajuns. Imi las lucrurile lângă poartă și mă așez pe jos. Imi trag gluga in cap si imi ridic privirea spre cer. E întuneric beznă, nici măcar frigul sau întunericul nu mă mai afectează. Imi scot telefonul din buzunar si văd un mesaj de la el.

"Ce ușor ti-a fost să pleci..."