Vise de noapte

Capitolul 22: Trecutul lui Mihaela

             Am intrat în vis, după ce am spart veioza, mi-am reamintit de trecutul meu și frica mi se tipărea în minte și suflet.

            Visul era despre cum s-a întâmplat, incendiul casei părintească. Eram la noua mea casă, un om veni să își răzbune pe familia mea, vedeam, cum eu și fratele meu stăteam și priveam. Cum se certau părinții mei cu acel om, mă uitam atentă la acel om care i-am văzut ceva suspect. Parcă semăna cu Yuri, la păr și se întoarce cu spatele la familia mea și i-am privit privirea care se asemăna cu a lui Yuri.

           E tatăl lui Yuri, chiar nu pot să cred că el e dușmanul și criminalul morții părinților mei. A spus cuvinte care mi se tipărea în mintea mea.

- Voi lua ce mi se cuvine, voi lua tot ce aveți voi pe această lume. Spune Savastin.

          Savastin, așa era numele tatăl lui Yuri. Am rămas preț de zece secunde surprinsă și mă copleșea o durere în suflet. El pleca din curte, pocnind din degete în care casa a început să ardă ca o torță.

         Pe fața mea a început să inunde cu lacrimi de durere că am pierdut cele mai drage persoane pentru mine, mama și tata. Numai puteam să mă opresc din plâns, chiar nu știam că dacă plâng în vis rămâne în vis.

         Elias mergea spre camera lui Yuri, dar auzi un plâns puternic. Mergea și punea urechea la fiecare ușă să audă de unde vine sau cine plânge. Se opri la ușa mea și auzi, cum plângeam. Vroia să intre în cameră, dar era încuiată.

- Mihaela! Mihaela, deschide ușa! Sunt Elias. Spune Elias, bătând în ușă.

         Yuri, auzind bătăi în ușă și iese din cameră. Îl vede pe Elias, cum bate la ușă și o striga,o ură i se tipărea pe fața lui. Klaus veni sus și îl vede pe Elias, cum bate la ușă și pe Yuri cu o privire rece. Merge spre Yuri ca să îl calmeze.

- Yuri, liniștește-te! Spune Klaus.
- Cum să mă liniștesc? Spune Yuri, privindu-l pe Elias; apoi duce privirea spre Klaus.
- Mă duc să vorbesc cu el. Spune Klaus.
- Mihaela, deschide ușa! Spune Elias.
- De ce, bați la ușa lui Mihaela? Spune Klaus.
- Plânge! Ea, plânge! Spune Elias, țipând la Klaus.
- Ce? Dar nu am făcut nimic rău sau să o jignesc. Spune Klaus.
- Despre ce vorbești acolo? Spune Elias.
- A dat din greșeală peste veoză și a spart-o și a ieșit scântei de foc. Și am țipat la ea ca să fie mai atentă. Spune Klaus, regretând că a țipat la ea.
- Of.... Dar, ea de unde venea, înainte să se întâmple aceea chestie? Spune Elias.
- Veni din bucătărie. Spune Klaus.
- Mai era și cineva în bucătărie sau singură era? Spune Elias.
- De unde să știu, cu cine era? Stai....după ce a spart, veni Yuri. Spune Klaus.
- Ce? Îmi dau seama, cine a făcut-o să plângă. Spune Elias.
- Cine? Spune Klaus.
- Yuri! Spune Elias.
- Ce? Spune Klaus.

            Elias, se opri din a mai bate la ușă și duce privirea spre Yuri. Avea o privire urâtă și merge nervos spre el.

- Ce i-ai făcut? Spune Elias, nervos, luându-l de haină.
- Ce să-i fac? Spune Yuri, confuz.
- Ai făcut-o să plângă! Spune Elias.
- Ce? Spune Yuri.
- Cum, ea stă departe de noi și tu ar trebui să stai departe de ea, ca să nu o mai faci să plângă și să sufere. Spune Elias. 

           Yuri a rămas surprins la ce a spus Elias, merge spre ușa și o aude plângând.

- Nu pot să cred!! Nu credeam că voi face pe cineva să sufere, nu am vrut. Spune Yuri, mergând în camera lui.

          După ce a plecat Sevastian, am mers prin flăcări ca să ajung la părinții mei. Lacrimile îmi inundă toată fața, nu mă puteam opri din plâns.