Vise de noapte

Capitolul 6: Jurnalul lui Yuri

           În jurul nostru era complet negru, eu mă gândeam la Yuri şi nimic. Doar, că Rachel panicată începe să se gândească numai la prostii, cum ar fi coşmaruri. O lumină apare în jur şi mă uitam,  unde naiba suntem?

- Hei, Rachel! Unde eşti? Ieşi din ascunzătoare ca să te prind. Spune Fillip.
- Rachel, gândeşte-te la ceva frumos.
- Încerc, dar nu pot. Mi-e frică. Spune Rachel.
- Ahh...

         Mă gândeam că acela care o urmărea pe Rachel să dispară din acel loc.

- Luaţi-mă de mână!
- Prea bine. Spun amândoi.

        Mă ţineau de mână şi mă gândeam la Yuri, am ajuns în livingul lui şi mă desprindeam de mâinile lui Rachel şi William. Mă plimbam prin casă în căutarea lui Yuri, Rachel şi William priveau şi se aşezau pe canapea, se uita printre lucruri şi au dat de un album foto. 

- Am găsit un album foto. Spune William.
- Album foto? Vreau să văd. Spune Rachel, curioasă. 

      Se uitau în album, în timp ce eu căutam pe Yuri care nu era nicăieri. Doar.... nu am verificat în baie şi am intrat şi văd o siluetă care făcea duş şi cânta în acelaşi timp. Eu îl priveam aşa de captivată încât imaginându-l pe el stând în faţa mea, să îi văd corpul gol. Şi aşa s-a întâmplat şi am rămas şocată şi simţirea hormonală de a face o nebunie, dar abţinându-mă din fire. 

- De ce, simt o adiere de vânt? Şi de ce nu curge apa? S-a stricat sau ce? Spune Yuri.

       Se uită cu atenţie şi vede că nu e cabina de duş, ci în afara ei. Apoi, duce privirea în spate şi rămâne surprins şi începe să se înroşească.

- Ce.....ceee.......? *pune mâna la bijuterie şi merge după prosop* Ce naiba cauţi, aici? Spune Yuri.
- *botic* Te căutam!
- Mă căutai? De ce, nu ai bătut la uşă? Spune Yuri.
- *savuram abdomenul lui şi nu am auzit nimic ceea ce a spus* .....
- AngeLove! Mă auzi? Mihaela Blars! Spune Yuri, ţipând.

        Furioasă de nervi, merg spre el şi nu puteam să stau locului încât l-am sărutat pe buze pasional. Serios? De ce, simt acest lucru? Oare, sunt cumva îndrăgostită de Yuri? Asta mai lipsea, să mă îndrăgostesc de cel care îmi spune că trebuie să salvez lumea sau ce naiba să salvez. Mă despart de acel sărut şi el se uita la mine cam ciudat şi îşi punea mâna la buzele lui.

- Nu se poate! TU! TU....!!! M-AI SĂRUTAT? Spune Yuri.
- Ăăăăă......da?
- *se uită la mine şi ofta* Chiar te-am cucerit prin corpul meu gol? Spune Yuri, interesant şi curios.
- Nu, dar....m-ai captivat şi vroiam să văd cum reacţionezi. Doar ştii că suntem în vis, nu?
- Da, ştiu şi îmi place că ai o imaginaţie bogată! Spune Yuri.
- Imaginează-ţi că eşti îmbrăcat.
- De ce? Nu vrei să stăm împreună dezbrăcaţi? Spune Yuri.
- Nu, deoarece ai musafiri.
- Musafiri la ora asta? Spune Yuri.
- Da. Hai, grăbeşte-te! 

        El mă prinde repede de mână şi mă trage spre pieptul lui.

- Tu aşa mergi? Spune Yuri.
- Cum, adica?
- Nu simţi absolut nimic? Spune Yuri.
- *mă uit în jos, şocată* Ceee? TU! Ţi-ai imaginat ca eu să fiu dezbrăcată?
- Da. *rânji* Spune Yuri.

       Imaginându-mă îmbrăcată şi el făcea acest lucru, mergeam spre living în care îi vedeam cum râdeau William şi Rachel.

- De ce, râdeţi?
- Ne uităm la albumul foto. Spune Rachel.
- Ce amuzant sunt pozele. Spune William.
- *merg să văd* Le mai ai pozele alea? Credeam că le-ai aruncat.
- Eu? Să le arunc? Niciodată. Spune Yuri.
- Deci, să lăsăm albumul pentru altă zi.
- De ce? Spune Rachel, punând botic.
- Pentru ce v-am adus aici?
- Ai spus că ne vei explica şi chiar trebuie să o faci. Spune William.
- O va face el care e expert.
- Eu? Spune Yuri.
- Cine să fie oare? Boul?
- M-ai jignit, cum poţi spune aşa ceva? Am sentimente. Spune Yuri.
- Halal de sentimente. Şi treci la treabă cu explicaţiile că ne ia timpul din loc.
- Prea bine. Spune Yuri.

          Yuri le-a explicat şi lor despre semnificarea visului şi fuziune, eu i-am lăsat deoarece ştiam şi nu mai vroiam să mai aud mereu şi mereu aceeaşi explicaţie. Hoinăream prin casă şi am ajuns în camera lui, intru şi văd o cameră curată. Mă întind în pat şi văd o carte pe noptieră, iau să văd ce scrie în ea.

- Yuri's Diary. Nu ştiam că Yuri are un jurnal a lui.

"Dragă Jurnalule, azi e prima zi când scriu ceva foarte important şi anume că sunt un băiat foarte de treabă. De ce, spun asta? Spun că am făcut ceva bine şi corect,  să ajut o fată neajutorată. A fost înconjurată de copii mari şi o bruscau fizic şi psihic, eu am sărit în ajutor să o apar. Le-am spus: Lăsaţi-o în pace! Ce v-a făcut de vă legaţi de ea? şi ei spuneau: Ce te bagi piciule, vrei şi tu o porţie de bătaie? Văzând că au tupeu, unul din ei mă ia de haină şi mă izbeşte de pământ, iau o piatră de pe jos şi îi arunc în unul din ei direct în cap. Mă ridic şi le dau un picior în piciorul celorlalţi ca să pot fugi cu ea de lângă cei care o batjocorea. O iau de mână şi fugeam cât ne-a putut picioarele, ajungeam aproape de centru oraşului şi am mers într-un loc restras pentru copii. I-am adresat o întrebare simplă: Cum te numeşti? şi ea îmi răspunde: Mă numesc Mihaela, tu? şi eu i-am răspuns: Mă numesc Yuri, încântat de cunoştinţă. Şi aşa am cunoscut-o şi am devenit prieteni."

- Îmi amintesc faza asta, nici nu vreau să îmi amintesc aşa ceva. 

           Pe uşă intră Yuri şi mă vede cu jurnalul lui în mână, veni repede şi mi-o ia repede speriat.

- Până unde ai citit? Ce ai citit din jurnalul meu? Spune Yuri, speriat şi tensionat.
- Faza aia de atunci, când am fost batjocorită şi tu m-ai salvat.
- Îmi amintesc. Bine că tu eşti bine şi că nu ai păţit nimic. Spune Yuri.
- Da, Rachel şi William unde sunt?
- S-au trezit. Spune Yuri.
- Cât e ceasul?
- 6:30. Spune Yuri.
- Ah...trebuie să mă terzesc şi eu ca să mă  pregătesc să plec la muncă.

          Trezindu-mă repede, Rachel şi William nu erau în pat şi m-am ridicat din pat şi am mers spre bucătărie.

- Aici eraţi, credeam că v-aţi rătăcit sau că a-ţi plecat deja.
- Să ne rătăcim într-un apartament aşa de mare? Spune Rachel.
- Păi da, deoarece sunteţi primii care mă vizitează şi a-ţi văzut apartamentul meu.
- Pe bune? Spune William.
- *mă gândeam* Stai, nu sunteţi primii că a fost altcineva primul în apartamentul meu.
- Cine? Spune Rachel, curioasă.
- Un musafir care l-ai văzut şi tu, atunci când m-ai speriat.
- Aa.... Elias? Spune Rachel.
- Da.
- Cine e Elias? Spune William, îndumerit.

           Bate cineva la uşă şi merg să văd cine e la uşă, când mă apropii văd un bilet jos şi mă uit sub uşă nişte ochi roşii care mă priveau, începeam să mă sperii şi am început să mă ridic speriat.

- Aaaaaa..........
- Ce s-a întâmplat? Spune William.
- Cine te-a speriat în halul acesta? Spune Rachel.
- Am văzut nişte ochii roşii sub uşă care mă privea.
- Ce? Spune amândoi.

          William deschide uşa încet şi nu era nimeni, acei ochii dispăru brusc şi mă gândeam să nu fiu în pericol. Deschid biletul şi scria aşa:

" Strada Trandafiri Rosi, Numar 48T, Bloc 81 - A "