Drunk on you // j.jk - ROM (In curs de editare)

Capitolul 17

„The devil is real.
And he's not a little red man with horns and a tail.
He can be beautiful
Because he is a fallen angel
And he used to be God's favourite"

-Areum POV-

     Îmi deschid încet ochii, încercând să ma ridic în capul oaselor. Încă ma simt al naibii de obosită, m-a epuizat complet întâmplarea cu Jaebum și cu siguranța nu voi trece prea curând peste ea. Analizez încăperea în care mă aflu și de o fracțiune de secundă a fost nevoie ca să mi se deruleze în minte noaptea trecută.

Ne-am sărutat.

Mă dau jos din pat și încerc să-mi dau seama dacă e plecat sau doar nu e în camera momentan. Port un tricou de-al lui cu siguranța cu multe mărimi mai mari decât cea potrivită mie pentru ca îmi ajunge pana undeva în zona genunchilor, probabil a fost lipsit de inspirație și nu a putut improviza ceva mult mai bun azi noapte.

Ma îndrept spre ușă și îmi lipesc ușor urechea de ea ca sa încerc sa depistez dacă e cineva în casă. Îmi lipesc mai întâi palmele de ușă ca sa-mi iau echilibrul de care am nevoie, iar apoi îmi apropii din ce în ce mai tare urechea de ea.

E o liniște de nedescris, având in vedere caracterul lui Jungkook și al lui Jimin, par genul de tipi care pornesc avalanșa numai dacă se apropie unul de altul, darămite dacă sunt împreuna in același apartament, dar îmi dau seama că m-am înșelat amarnic când simt ușa deschizându-se și contactul imediat cu corpul masiv ce îmi atenuează căderea. Ma izbesc de pieptul lui, iar eu îl simt luat prin surprindere pentru că tresare ușor în urma contactului. Strâng din ochi când îmi dau seama ce gafă tocmai am făcut, nu îmi iau curajul necesar sa-l privesc, având în vedere ca aseară ne-am sărutat, iar acum ma izbesc ca o idioată de el.

Îl simt cum îmi caută privirea, așa că mi-o ridic ușor,ușor pentru a face contact vizual. Are parul ciufulit, probabil nu s-a trezit de foarte mult timp, iar până și prin casa sta îmbrăcat complet în negru. Personalitatea lui reiese din aboslut tot ce îl înconjoară. Băiatul ăsta arată ridicol de sexy până și când doar stă în casa, nechinundu-se să impresioneze pe cineva. Are un fel specific de a mă privi, își îngustă privirea de fiecare dată, ochii lui căprui devenind cu o idee mai mici, dar mult mai pătrunzători. Stă așa pentru un moment, iar după ce mă indepartez și mai tare de el , observ mai clar ca niciodată cum își arcuiește colțul gurii intr-un zâmbet șiret, analizându-mi corpul în întregime.

     „Mă căutai cumva pe mine?" Vorbește în sfârșit, punând capăt momentului stânjenitor.

     „Pe Daesa mai exact." Îi răspund încercând să mă scot cumva.

     Strâmbă din nas și vine spre mine.

     „Deci unde e?" Îl întreb imediat ca să-l opresc din a veni mai aproape pentru ca dacă o face îmi pierd toată stăpânirea de sine.

„Cu Jimin presupun. De ce? Pleci undeva?"  Mă întreabă poziționându-se in fata mea, iar zâmbetul șiret de mai devreme transformându-se intr-o seriozitate mult prea bruscă.

„Nu. Doar sa văd ce face Daesa." Adaug imediat după.

„Vino, trebuie sa continuam oricum discuția de aseară." Spune în timp ce iese din cameră. „Apropo, te prinde bine tricoul, m-aș putea obișnui."

M-ar prinde mult mai bine fără el deloc.

Ies după el și mergem până într-un fel de living unde o observ pe Daesa stând pe canapea, iar pe Jimin plimbându-se de colo, colo în jurul camerei. Fac imediat contact vizual cu ea, iar spre marea mea surpindere pare în regula, Jimin începe să-mi transmită mult mai multă încredere fata de cum o făcea înainte.