𝕾𝖊𝖋𝖚𝖑 | 𝕵𝖚𝖓𝖌 𝕳𝖔𝖘𝖊𝖔𝖐 |

⭐⭐Capitolul XVII⭐⭐

- Păi... Faptul că ea e altfel față de celelalte fete.. E o fană de-a mea, însă nu e chiar atât de "înnebunită" după mine... Pur și simplu... Îi place felul meu de a fi...

- Whoa.... Tu... Ești mentalist?

Izbucnisem în râs când îl auzisem...

- Umm.. Nu.. Nu sunt... Ea mi-a spus într-o zi, când am fost la ea..

- Ahh... Și totuși... Nu te-a observat până acum? Adică.. Nu a observat nimic ciudat la tine? Faptul că tu ești Min Min?

- Cred că nu.. Din moment ce nu mi-a spus nimic... Bine, i-am spus că e mai bine ca, atunci când suntem împreună, să îmi ascund fața.. Regulile companiei...

- Whoa... Cât de mult ai mințit... Dar... Îți dai seama că ea te va urî dacă va auzi asta, nu?

- Eu sper să nu facă asta.. Adică... Am încercat pe cât posibil să nu fac ceva greșit... Sau să mă dau de gol...

- Bun.. Dar, te-ai gândit la faptul că ea ar putea fi distrusă dacă află asta? Adică... Cine ar accepta că iubește o persoană, dar o altă persoană?

- Eu am acceptat faptul că îl iubește mai mult pe Min Min decât pe mine..

- Te înțeleg.. Totuși, ar trebui să vorbești cu ea despre asta.. Până nu va fi prea târziu..

- Ai dreptate... Mai devreme sau mai târziu, va trebui să afle...

După ultimele mele cuvinte, îmi lăsasem privirea în jos, părând mai trist ca niciodată..

Imediat ce Jungkook ieșise din birou, vroiam să mă îndrept spre sala de repetiții, unde sigur o găseam pe ea..

Intrasem ușor în sală, privind-o atent cum își făcea încălzirea..

Începuse să se miște cu grație pe una din melodiile pentru proiect.. Arăta așa frumos când dansa și zâmbea..

Iar gândul că acel zâmbet avea să îi dispară, odată cu veștile mele proaste, parcă mă făceau pe mine trist...

Intrasem în sală, îndreptându-mă spre ea.. Îi priveam atent dansul, fără să o deranjez..

Odată ce îmi observase prezența, aceasta se oprise din dansat..

- Îmi pare rău... Nu v-am observat..

- Nu, nu, nu.. E în regulă.. Nu trebuia să te abții.. Oricum.. Am venit și eu pentru repetiții..

- Ahh... În regulă..

Aceasta continuase să danseze de unde rămase melodia..

Deși eram în studio, gândul meu era în altă parte...

La ea, cu mine, undeva departe de lumea asta..

Imediat ce aceasta terminase de repetat coregrafia, eu îi apreciasem munca, aplaudând ușor..

Aceasta doar îmi zâmbise dulce, fără să îmi evite privirea, desigur..

Imediat ce aceasta își revenise în simțuri, am decis să mergem în biroul meu, să mai putem discuta legat de proiect..

✴️✴️ 2 săptămâni mai târziu✴️✴️
✴️✴️Eunha pov.✴️✴️

În sfârșit, marea zi a desfășurării proiectului venise..

Recunosc, aveam emoții.. Cine nu ar fi avut? Mai ales, o stagiară ca mine..

În ultimele 2 săptămâni am repetat ca nebuna acea coregrafie, încercând să fac totul perfect, și fără greșeli..