𝕾𝖊𝖋𝖚𝖑 | 𝕵𝖚𝖓𝖌 𝕳𝖔𝖘𝖊𝖔𝖐 |

⭐⭐Capitolul XV⭐⭐

✴️✴️Eunha pov.✴️✴️

După aproximativ două ore de mers, am ajuns în sfârșit la agenție..

Odată intrată în agenție, mă îndreptam spre biroul șefului, când auzisem acea ușă trântită..

Am tresărit brusc, neștiind ce se întâmplase..

M-am îndreptat spre acea ușă, văzând că era între-deschisă, putând să trag cu urechea puțin..

Cuvintele "De ce tocmai ei?" m-au făcut să tresar puțin..

Nu înțelegeam... Care "ei"?

M-am îndreptat spre sala de repetiții, sperând ca acea persoană să nu fie cineva important...

Odată ajunsă acolo, am început să mă plimb dintr-un loc în altul..

Asta.... Până când...

Ușa se deschise brusc, tresărind odată cu auzul zgomotului..

Îmi întoarsem privirea brusc spre ușă, sperând să nu se fi întâmplat ceva grav..

Răsuflasem oarecum ușurată că nu era decât șeful meu..

Însă... Ura din ochii lui se simțea chiar foarte tare... Chiar și de la distanță...

Nu înțelegeam ce se întâmpla cu el..

Și... După privirea lui... Nu vroiam să știu...

Am preferat să nu spun nimic..

Acesta se îndreptase spre mine cu câteva hârtii în mână, trântindu-le pe masa de lângă mine..

- Aici e o idee ce mi-a venit în minte pentru proiect.. Din moment ce ceilalți colegi ai mei nu sunt de acord, va trebui să găsești o altă idee... spuse acesta, îndreptându-se apoi spre ușă, ieșind din sală, închizând și ușa după el...

Sincer, chiar nu știam ce era cu șeful meu astăzi...

Odată ce ieșise din sală, luasem hârtiile lăsate de el pe masă în mâini, începând să citesc ideea șefului...

Nu era una rea... Însă, din moment ce ceilalți nu aveau de gând să colaboreze pentru proiect... Nu puteam spune nimic...

Așa că, am început să îmi testez imaginația și rațiunea, și am încercat să găsesc o idee destul de bună pentru acest proiect...

Deși nu era proiectul meu, încercam să muncesc pentru proiectul acesta..

M-am așezat pe un scaun, începând să mă gândesc la idei pentru proiect....

✴️✴️După aproximativ 5 ore✴️✴️
✴️✴️Hoseok pov.✴️✴️

După ce am reușit să mă mai calmez, încercând să nu îmi ies din minți din cauza interogatoriului lui Seokjin, am privit ceasul de la mână, văzând că e puțin trecut de ora 20..

După ce îmi strânsesem lucrurile, îmi luasem și geaca de pe scaun, ieșind apoi din birou..

În timp ce mergeam pe holul mare, îmi amintisem momentul în care țipasem la stagiara mea...