𝕾𝖊𝖋𝖚𝖑 | 𝕵𝖚𝖓𝖌 𝕳𝖔𝖘𝖊𝖔𝖐 |

⭐⭐Capitolul XIII⭐⭐

Imediat ce îmi întoarsem privirea spre acea mașină, șoferul mașinii ieșise de la volan..

- Te duc undeva?

Spuse acesta din fața mea... Era Hoseok...

Era destul de ciudat să îl văd în mașină... De regulă, îl vedeam pe internet.. Sau, la firmă...

Totuși.. Țin să recunosc că arăta bine ca șofer...

Hmm... Cred că o plimbare cu el nu strică...

- Umm.. Da... Cred...

- Atunci... Urcă...

Acesta se îndreptase spre ușa alăturată a mașinii, deschizându-mi ușa, ca un gentleman, dându-mi voie să intru în mașină..

Mă îndreptasem spre mașina ce părea pe cât de sofisticată, pe atât de scumpă..

După ce avusesem grijă să intru delicat în mașină, nu cumva să îi fac vreun defect, acesta închise ușa mașinii, îndreptându-se spre locul șoferului...

Odată urcat la volanul mașinii, acesta pornise mașina, îndreptându-se spre casa mea...

Ceea ce era destul de ciudat...

De ce?

Pentru că nu îi dădusem adresa locuinței mele...

Hmm... Straniu...

Imediat ce am pornit la drum, acesta pornise playlist-ul de la aparatul de muzică al mașinii...

Melodiile rulau una după alta, până când o melodie cunoscută prea bine de mine își făcuse simțită prezența...

Melodie ce adesea mă făcea să plâng, doar pentru faptul că eram singură pe acest pământ rece...

Când auzeam acea melodie, gândurile mele zburat rapid la bunica mea...

Fără să realizez, începusem să cânt acele versuri... Ochii mi se închiseră, continuând să cânt...

Nici nu realizasem când am adormit în mașină...

Drumul era lung până acasă, așa că somnul mă cuprinse în scurt timp în mașină...

✴️✴️Hoseok pov.✴️✴️

Degetele mele băteau în volanul mașinii... Doar asta se mai auzea, pe lângă melodia minunată, ce îmi luase toate gândurile... Toate frustrările...

Dar și melodia ce o adormise...

Nu am realizat când a adormit...

Trasem mașina pe dreapta, oprind-o puțin..

Văzusem cât de frumos dormea această micuță ființă din dreapta mea...

Era... Atât de.... Frumoasă...

Atât de..... Minunată....

Nu îmi puteam imagina cum e ca, o fată așa ca ea, simplă, fără defecte, să devină așa minunată în ochii mei...

Să îmi devină drog...

Îi lăsasem scaunul pe spate, coborând puțin din mașină...