Boss-ul meu, Jeon JungKook

CAPITOLUL 10

JK: C-c-cum sa ma căsătoresc?
DH: Iata asa. Daca vreai ca Sohi sa fie salvata, tu trebuie sa uiți de ea și sa te căsătorești cu fiica mea, Park Sinhe. Ești deacord?
Jungkook și-a acoperit fața cu mainele. El nu înțelegea de ce el trebuie sa facă asta. El doar acuma și-a dat seama ce înseamnă cu adevărat Sohi pentru el. A început sa regrete ca nu a mai vorbit cu ea în ultimile 2 saptamani.
DH: Nu uita, viața ei e în mainele tale.
Jk: Sunt de acord.
DH: Super. Acuma poți pleca. Poți sa mai stai cu Sohi pana ce ea va ieși din spital. Dar în timp ce vei fi cu ea o sa trebuiască sa te întâlnești cu Sinhe. Este clar?
Jk: Da... Pot pleca?
DH: Da, poți pleca. Ai făcut o alegere buna.

End Flashback
Jk: Scuză-mă ca te voi face sa plângi. Dar tu ma vei uita. Îți promit eu.

Băiatul cu lacrimi în ochi a luat mâna de parul fetei și doar se uita cum ea liniștit dormea. Ea nici nu își închipuie ce o așteapta.

Dimineata
Ora 9:00. Sohi își deschide ochii și simte cum pe mana ei ceva sta. Aplecand capul puțin in jos ea il vede pe Jungkook, cum doarme dulce rezemat de mana ei. Ea, cu a doua mana ii atinge parul, de la ce băiatul se trezește.
Jk: Te-ai trezit?
S: Da, domnul Jeon, ce faceți aici?
Jk: Jungkook, pur și simplu Jungkook. În afara lucrului spunemi Jungkook. - el a zambit foarte cald, de la ce Sohi tot a zambit.
S: Bine dom...Jungkook)
Jungkook a zambit, dar în mintea lui era doar alegerea pe care a făcut-o. Ii părea rău că a ales sa se căsătorească cu Sinhe, dar sănătate lui Sohi e mai importanta.

Sohi sa așezat pe pat și se gândea nu știe nimeni la ce.
Jk: Vreai sa te scoli?
Vocea lui joasa a scos-o pe ea din gânduri.
S: A? Ce?
Jk: Zic, vreai sa te scoli?
S: A, da. Unde e baia?
Jk: Îți voi arata eu.

Jungkook sa sculat de pe canapea și a întins mana sa. Sohi se ținea de mana lui, căci încă era slaba și picioarele nu o ascultau. Ajungând la baie, Jungkook a rămas în coridor, iar Sohi a întrat.

Când Sohi a ieșit, Jungkook nu mai era un coridor. Ea a hotărât ca el a plecat în palata. Cu încetul ea a ajuns în palata, dar acolo tot nu era Jungkook.

-Acuma voi putea sa ma gândesc la tot ce simt, fără ca el sa ma încurce.

A spus Sohi si s-a culcat in pat. Ea nu ținea ura pe el, dar dorea sa mediteze puțin și nimeni sa nu o încurce.

Sohi (gânduri): Oare, de ce Jungkook se comporta asa cu mine. Sunt doar secretara lui, nimic mai mult. Cu încetul eu îmi dau seama ca mie începe sa îmi placa de el. Dar, pana când nu ii voi spune, căci îmi e frica.

În scurt timp Sohi a adormit. Când Jungkook a întrat în camera, Sohi deacuma dormea. El a zambit si a pus sacoșă cu cafeaua și biscuiți pe masa. Pe telefonul lui a venit un mesaj.

"Necunoscut: Bună, Jungkook~"

Jungkook nu știe de la cine e mesajul, dar a răspuns.

"Jungkook: Bună. Cine ești?"
"Necunoscut: Nu ma cunoști?"
"Jungkook: Nu"
"Necunoscut: Oare tatăl meu nu ți-a spus despre mine? Sunt Sinhe~"
"Jungkook: A, da, Sinhe. A vrut ceva?"
"Sinhe: Hai la o întâlnire. Totuși, noi trebuie sa ne căsătorim și trebuie s afacem cunoștință. Ce zici?"
"Jungkook: Da, bine. La ce ora și unde?"
"Sinhe: Hai la ora 12:00 la cafeniaua de pe strada *adresa*"
"Jungkook:Bine"

Jungkook a stins telefonul și la pus în buzunar. Ultima data sa uitat la Sohi, a scris un bilețel și la pus lângă punga cu cafeaa și biscuiții. Pe bilețel scria: "Eu am plecat la lucru. In punga vei gasi mâncare. Dacă voi reuși, voi întra la tine mai târziu. Dacă nu, voi întra mâine. Pa~"

Ieisnd din spital, el sa așezat în mașină și a plecat la adresa primita prin mesaje. Ajungând la fata locului și intrând în cafenia el vede o fata cu parul nu tare lung și destul de frumoasa. Ea când la văzut, sa ridicat de la masa și a venit la el.

Sinhe: Bună.
Jk: Aha.
Sinhe: Sa mergem.

Sinhe la apucat pe el de mana și la dus la masa. Lui Jungkook nu ii place ca ea il apuca de mana, dar el și-a adus aminte cuvintele directorului Han "Viata ei e în mainele tale"

Ei s-au așezat la masa unde deacuma erau 2 cani de cafea.
Jungkook: Pentru ce m-ai chemat?
Sinhe: Am vrut sa îți spun că nunta este peste 2 saptamani.