~Cold day~ (suna mai bine in engleza)
Imi deschid ochii. In fata mea, cerul senin. Soarele se vede foarte clar exact in fata ochilor mei, si dupa un moment de confuzie, imi aduc aminte de noaptea trecuta. Zambesc si caut cu privirea persoana care vad ca nu se mai afla langa mine. Patul de pe jos e adunat, si acum observ camera mai bine: patul mic e in mijlocul camerei, avand de o parte o noptiera lipita intre el si perete. In partea cealalta, o mica masuta ocupa jumatate din spatiu impreuna cu un scaun, si pe peretele inclinat e asezat un dulap. O usa ce duce probabil spre baie, si usa de la intrare. Atat. Desi spatiul e probabil foarte mic, totul e cu gust. In nuante de negru si alb elegant, totul e intr-o armonie perfecta. Geamul de deasupra patului este gros, si lumina ce trece prin el invaluie asternuturile albe si pe mine infasurata in ele intr-o stralucire superba. Nu ai putea ghici ca e o zi de iarna. Stau si privesc in gol, pana cand usa se deschide.
-In sfarsit, credeam ca vei dormi pana maine, glumeste el.
Il privesc, si zambeste. E dragut.
-Neata.
Ma ridic din pat, si abia acum imi dau seama ca am dormit imbracata.
-Cum ai dormit? Eu m-am trezit de vreo ora, si am coborat in cabana.
-Foarte bine, cred. Adica sunt sigura. Sa adorm privind stelele a fost... pentru mine, un vis.
-Ma bucur ca ti-am putut indeplini un vis.
Ma indrept spre usa, si il urmez inapoi in cabana.
Coboram scarile, ajungand la ultimul etaj, dupa care coboram la etajul unu. Harry ma conduce in bucatarie, unde dau peste un cunoscut miros de portocale. Vad doua cani de ciocolata calda pe masa, impreuna cu doua portii de cereale.
Ma indrept spre masa, cand usa se deschide, si inauntru intra o bruneta care il atinteste cu privirea pe Harry.
-Neata, il saluta, si apoi pare sa ma observe. Ah, si chiar credeam ca a doua portie e pentru mine, scuipa cuvintele si ofteaza batjocoritor.
-Ce cauti aici? maraie Harry.
-Nu fi asa rau, am venit aici azi noapte, si ti-am vazut masina. Nu te-am gasit, si m-am gandit ca esti in camera ta de la mansarda, unde nu lasi pe nimeni sa intre, spune si isi da ochii peste cap.
Ma intorc surprinsa spre Harry, care nu imi da nici un strop de atentie. Eu tocmai am dormit in ceea ce pare a fi patul lui. In camera lui, unde nimeni nu are voie. Un strop de bucurie imi inmoaie inima, dar tot nu stiu cine e ea.
-Sti ca nu mai ai ce cauta aici! i-o arunca Harry.
Ea doar rade batjocoritor, dupa care spune:
-Amandoi stim ca nu ma poti opri sa vin aici.
-Cine e ea?! intrerup eu brusc discutia, primind niste priviri uimite, dar in acelasi timp furioase de la cei doi. Au uitat ca sunt si eu aici?
-Of, draguta, eu sunt Clara, iubita lui, spune ea si imi zambeste superior. Tocmai mi-a spus 'draguta'?!
Socata, ma intorc spre Harry, cel care mi-a spus aseara ca e indragostit de mine, si de care eu m-am indragostit.
-Era, spune si ridica umerii.
-Of, dar amandoi stim ca inca mai sunt, bruneta scuipa cuvintele, si in ochii lui Harry panica creste.
Inainte sa ma simt mai prost decat o fac, ies pe hol, iau o haina din cuier, si fug afara. Frigul ma izbeste in fata, si simt iarba uda sub papucii mei de casa, pe care i-am incaltat inainte tot din hol. De ce nu m-am gandit ce e cu hainele de fete aici?!
