Forever (~H.S. ff.~)

Capitolul 4

Este prima noapte a mea aici. Luna strălucește pe cer, iar singura sursă de lumină este ea, care intră pe geamurile uriașe din camera pe care Harry a decis să mi-o dea.

Pierdută în gânduri, aud cu greu bătăile din ușă. Deschid ușa și dau de un piept masiv ce se ridica și cobora rapid, era Liam.

"Hei?" întreb confuză rezemându-mă de tocul ușii.

"Hei. Știi, vreau să-ți cer scuze, nu trebuia să fac asta, dar nu voiam să pleci așa rapid fără să te cunosc." răspunde dezamăgit.

"Nu e nimic.." mențin contactul vizual, el aprobând.

L-am invitat la mine în cameră, să ne cunoaștem mai bine.

"Și cum te cheamă?"

"Megan Diana Fell, pe tine?" aici am realizat că nimeni altcineva nu știa cum mă cheamă.

"Liam James Payne" spune și îmi zâmbește.

Am tot discutat, e chiar foarte drăguț. S-a făcut ora 03:00 și mi-e foarte foame. L-am întrebat unde este bucătăria și i-am spus să se ducă să se culce pentru că părea obosit.

"Noapte bună, Liam!" spun și o luăm în părți opuse

Mergând ușor pe vârfuri și cu urechile ciulite pentru a nu da semne că sunt trează, aud șoapte necontrolate din camera alăturată. Deschid ușor ușa iar acolo se afla Harry, în genunchi, cu fața spre geamul uriaș, cârlionții atârnandu-i pe față.

Am riscat, intrând în camera sa. Era negru total, îmi plăcea, avea gusturi extraordinare. M-am apropiat de el, m-am lăsat ușor pe vine, dandu-i părul la o parte.

"Ce cauți aici?" țipă și mă împinge, eu cazând în fund. Era panicat și respira sacadat.

"Calmează-te!" mă apropii și îl privesc în ochii săi ca de jad. Când piepturile noastre s-au atins, respirația sa s-a accelerat.

I-am pus mâna pe piept, semn să se calmeze, și am început să respirăm în același timp. Menținând contactul vizual, l-am sărutat. Era singura cale de a-l calma.

După ce totul s-a terminat, și-a dat maioul ud jos, și s-a bagăt în pat, lăsându-i un ușor sărut pe frunte, de noapte bună.

Am coborât la parter și mi-am continuat drumul după indicațiile date de Liam. Intrată în bucătărie, dau de Niall care savura un hamburger uriaș și vorbea cu fratele meu.

"Umm...Poftă bună!" spun confuza luând salata din frigider.

"Mufumefsc" bodogăni Niall cu gura plină zâmbindu-mi.

După ce a înghițit, a continuat să vorbească cu mine.

"De ce doar o salată? Ia un burger, mănâncă ceva bun dacă tot mănânci!" întrebă el lingându-și degetele.

"Hei, decât să mă îngraș ca un porc, mănânc ceva sănătos!" răspund râzând de fața pe care o făcuse.

"Nu sunt gras, sunt bine făcut!" spune el cu un zambet mândru pe față.

Am început să râdem amândoi, până când am decis să întrerup.

"De ce era Harry așa panicat?" mă calmez, amestecând puțin salata.

"Ai intrat la el în cameră?" spune ridicându-se de și venind rapid spre mine.

"Niall, mă sufoci!" îl bat pe spate ca să îmi dea drumul din îmbrățișarea pe care mi-o dăduse.

"Ultima dată când am încercat să-l calmăm a aruncat o petardă pe hol și ne-a dat afară din camera sa." privește în gol râzând.

"Suntem bine amândoi." mă întreb de ce Harry nu a reacționat așa și cu mine.

"Bine, noapte bună" mă ia în brațe și pleacă.

Atentă la salata mea, sunt speriată de un sforăit. Aiden adormise cu capul pe masă ca ultimul boschetar.L-am luat și l-am ajutat să meargă în camera sa. Fix atunci, Niall intra în camera Marisei.

Un zâmbet uriaș mi s-a pus pe față și plină de bucurie fiind, i-am dat drumul lui Aiden pe jos"

"Au." a spus, și mi-am pus mâna la gură râzând.

Am reușit să îl duc în cameră și m-am întors după salata mea. Nu mai mâncasem de ceva timp. M-am pus în pat și mi-am dat drumul la televizor.

La ușă bate cineva, crezând că e Aiden, am deschis ușa și am dat de Harry. I-am zâmbit și l-am lăsat să intre.

"Mersi pentru... știi tu." rostește stânjenit.

"Da... Adică, cu plăcere!" zâmbesc necontrolat.

Am vorbit până dimineața, iar la un moment dat am adormit și nu știu ce s-a întamplat de acolo.