𝙘𝙤𝙢𝙚 𝙬𝙞𝙩𝙝 𝙢𝙚；𝙩𝙠

𝐂𝐡𝐚𝐩𝐭𝐞𝐫 22

"Și mie imi place de tine..."

Satenul își ascunse rapid chipul, folosindu-se de pătură pufoasa cu care erau inveliti. Taehyung chicoti la gestul colegului său de cameră, trăgând usor de material pentru a îl îndepărta si pentru a îl putea privi.

Și atunci îl văzu; un băiat atat de micuț, cu obrajorii îmbujorati ce îl privea curios printre genele sale lungi. Razele de lumina se jucau vesele în părul saten, facandu-l sa strălucească, facandu-l si mai drăguț, asta daca era macar posibil.

Taehyung era sigur că inima îi va ceda aici si acum, asta daca nu isi dezlipeste repede ochii de pe chipul angelic al băiatului ce arata ireal în ochii lui. Își putea auzi bătăile neregulate ale inimii cu ușurință, respirația ingreunandu-i-se. Tot ce făcea era sa privească pierdut la băiatul mai mic de lângă el.

Fără să realizeze brunetul se apleca si lasa un sarut pe fruntea satenului, aranjandu-i cateva șuvițe neastamparate.

"Poate e un pic cam devreme sa intreb asta, având în vedere că nu ne cunoastem de mult timp si mai sunt multe lucruri pe care nu le cunoastem despre celălat, dar nu cred ca mai pot aștepta. Nu vreau ca acel Jihoon sa mi te fure!" spune Taehyung, imbufnandu-se spre sfârșit, facandu-l pe Jeongguk sa chicoteasca.

"Nu trebuie sa imi răspunzi acum, daca nu vrei!" îl asigură cel mare, facandu-l pe saten si mai curios de ceea ce urma sa întrebe hyung-ul sau.

"Uh, Jeongguk, îmi faci onoarea de a fi iubitul meu micuț și drăguț, de care să am grijă si sa îl infasor în toată iubirea pe care o dețin?" intreaba brunetul, inchizandu-si ochii strâns.

Dacă...Dacă era prea devreme? Daca șatenul nu se simțea pregătit pentru asa ceva? Daca va rade de el? Daca il va răni fără să vrea? Daca-

Șirul de intrebari fără noimă fu oprit atunci când simți buzele satenului asezate gentil peste ale sale, formând un sarut scurt. Își deschise ochii, doar pentru a descoperi un Jeongguk extrem de roșu, ce îl privea cu un zâmbet caracteristic, un zâmbet de iepuraș pe care numai la el îl întâlnise.

"Mi-ar plăcea, Taehyungie..." murmură cel mic, privind timid spre degetele sale.

Taehyung zâmbi și el, aducându-l pe saten mai aproape de el si tragandu-l într-un alt sarut.

***

"Și...cum ti s-a parut petrecerea?" intreaba Hoseok tot numai zâmbet, asezandu-se la aceeași masă ca a brunetului, iar curând un mic saten li se alătură.

Se aflau acum în cantina liceului, luând prânzul împreună. De cand îl văzuse în acea dimineață, Taehyung avea un zâmbet mare pe față, cam prea mare pentru o zi de luni, mai ales daca luam in calcul cat de mult urăște brunetul zilele de luni. Ceva sigur s-a întâmplat cu el, iar Hoseok bănuia cauza fericirii amicului său.

"A fost okay. Chiar m-am distrat! Imi pare rau ca a trebui sa plec atat de repede, dar-" începu Taehyung sa explice, dar fu rapid întrerupt de un roșcat mult prea entuziasmat.

"Dar trebuia sa te întorci cu iubitul tău la camin, ca sa nu ajungi sa îl faci bucăți pe acel Jihoon, nu?"

Hoseok le făcu cu ochiul celor doi băieți ce stăteau pe aceeași parte a mesei. Jeongguk isi lasa rapid privirea spre farfuria sa plină cu mâncare, obrajii începând sa i se încălzească. Taehyung îl privi uimit pe cel mai mare, o nuanță de roz pal acaparandu-i obrajii. Roscatul aplaudă entuziasmat, strigând în continuu 'stiam eu', facandu-i pe cei doi sa se rusineze si mai mult.

"Cum de ai_" incearca brunetul dar Hoseok i-o luă înainte cu răspunsul.

"O, haide! Cred ca glumesti! Doar uită-te la cat de roșu e Jeongguk în preajma ta, si cum sta doar in preajma ta! Plus, ce motiv ai avea sa fii atat de vesel intr-o zi de luni, stiind ca ai trei ore de matematică?" intreaba roscatul, urmând să chițăie fericit cand Yoongi se așeza lângă el.

"Uh, nu îmi aminti! Cred ca voi muri de la un atac cerebral!" murmură brunetul gandindu-se la ora pe care nu o putea suporta.

"Deci ai confirmat! Taegguk sunt oficial un cuplu!" exclamă Hoseok entuziasmat, făcând ca privirile mai multor elevi sa se întoarcă spre masa lor.

_

_____________________________________

[n/a] : aleluia! a durat o eternitate să încep acest capitol! sper că va plăcut, măcar puțin! ❤

• păreri? întrebări?

Am schimbat atât de mult plotul acestei cărți! M-am gândit mult și am ajuns la concluzia că m-ați fi omorât dacă scriam cartea în acel mod, așa că...aplauze mie👏! S-ar putea ca acțiunea să nu se lege în unele părți sau să fie totul foarte ciudat...

Îmi pare foarte rău! Nu am mai postat de o groaza de timp, iar acum vin cu acest capitol absolut oribil! Îmi pare rău! Sincer, chiar îmi pare rău! Aș vrea să pot scrie mai bine și să actualizez mai des, dar nu știu cum să fac asta...

Dar, da, exista un dar, promit că voi încerca să postez cât de mult pot și să dau tot ce e mai bun!

Îmi pare rău!😞

take care and stay healtly💕

luv y'all!🛸❤