Tu si numai tu!

23

Orele au decurs bine, doar ca am.vorbit cu Cris mai putin decat de obicei si ma simteam foarte ciudat.

Nu l-am vazut pe Cris asa ca am decis sa merg pe jos acasa, ma mai si plimb. Intre timp ma mai uitam si eu prin imprejurimi, nu mai mersesem demult pe jos.  Ma simteam asa ciudat... offf, ma gandesc la Markus.. oare ce mai face.. la parintii mei.. cei adevarati, ii voi gasi vreodata oare?

Nici nu mi-am dat seama cat de repede am ajuns, am urcat si cand am vrut sa deschid usa era incuiata... fix azi m-am gandit sa nu mi iau cheile offfff. il sun pe Theo dar nimic, ma duc afara si stau pe scara ganditoare.

Gandurile mele dispar atunci cand un mesaj de la acel om imi lumineaza ecranul.
Imi zise sa ne intalnim iar acolo. Mi-era frica, trebuia sa recunosc. Ma ridic uitantu-ma prin imprejurimi. Merg cu pasi marunti pana la blocuri, ajung acolo ma uit in stanga, nimic, dreapta nimic, fata nimic, siii fix cand voiam sa ma uit in spate.. era prea tarziu, omul deja ma prinsese, imi tinea mana la gat, isi modifica vocea si incepu sa vorbeasca.

-Sper ca mi-ai adus ca ti-am zis?

-N...nu!

-Off ce trist dar de ce?

-N.nu am niciun ban.

-Saracuta de tine, trebuia sa le ceri prietenilor tai, am vazut ca te tii mereu dupa ei.

-Cum s-ar simti prietenii tai oare daca ai disparea hm?

Inchid ochii si cateva lacrimi imi curg pe obraji, se aude o mica bubuitura si stransoarea de la gatul meu se slabeste.
Cu greu imi reglez respiratia, imi fac curaj si ma uit in spatele meu. Era el era Cris. Am sarit in bratele lui, lacrimile mele ii udasera tricoul, mi-a dat o imbratisare, s-a uitat la mine dezamagit si a plecat. Ma simt asa prost...

M-am apropiat de acea persoana, i-am dat chestia pe care o avea pe fata jos si am ramas uimita..

-Te credeam mai destept Markus!

Spun dandu i si eu un pumn.

-Bri...

-O dai in bara mereu... lasa-ma.

Plec dezamagita de mine de langa persoana care sta intinsa cu un ochi vanat si cu sange curgand din nas crezand ca se va rezolva totul.

Ma duc repede sus unde sunt toti baietii.
Cand ma vad cu putin sange pe tricou, toti raman uimiti, Theo se ridica si vine spre mine.

-Bri, esti ok? Ce s-a intamplat?

-Unde e Cris?! Spun aproape cu lacrimi in ochi.

-In bucatarie.. Ma duc cu pasi repezi acolo, Il vad pe Cris care crapa de nervi.

-Cris...

Nici nu m-a bagat in seama, si-a luat paharul cu apa si a plecat la baieti unde i-a intrebat ce vor face.

Suparata, ma duc in camera unde ma schimb, se pare ca... persoana pe care incepusem sa o plac nu mai vorbeste cu mine... Era singurul din grup cu care vorbeam offff.

Ma simt asa vinovataaa, trebuia sa ii zic, sa le zicc, il inteleg pe Cris, dar fix cand am nevoie de el a ales sa se poarte asa... Am numai nervi, o idee ciudata imi vine in gamd imediat. Ma imbrac in niste colanti de mama mama:) un tricou cu un hanorac peste, imi prind parul intr un coc in varful capului, imi iau cei mai comozi adidasi, castile, telefonul si ies din camera. Se vedea pe fata mea cat plansesem.

-Bri?!

-Mh? ii raspund vlag lui Theo

-Unde te duci?

Dau din umeri in semn de "nu stiu" si plec.

Ies pe usa, cobor si incep sa alerg. Alerg pe micile trotuare si pe langa sutele de magazine din centru. Simt ca ma descarc, de data asta ma intorc pe alta parte si descopar mai multe lucruri, aceasta "drumetie" mi-a prins foarte bine. Cred ca ar  trebuii sa alerg mai des.

Aproape de casa, am observat o cafenea, pe usa era un afis in care ziceau ca angazeaza persoane. In caz de orice, mi-am scos telfonul si am  facut o poza. Cine stie! Poate ma va ajuta.

Langa cafenea  este si un fastfood. Daca tot alerg atat, am zis de ce sa nu mananc si eu un kebap:). Mi-am luat si apoi mi-am adus aminte ca acasa s-ar putea sa fie niste baieti flamanzi. Le-am luat si lor cate unul.

M-am dus acasa si aveam mainile pline ca sa zic asa, erau toti pe canapea si radeau, le-am dat la fiecare cate unul  pana am ajuns la Cris, m-am uitat cu o fata de catelus la el, i-am intins kapab ul... nu l-a vrut. Offf, M-am dus la urechea lui Theo si i-am zis sa ii dea kebap ul lui Cris. Am plecat de acolo, stiam ca n-am ce face. In camera mea mi-am gasit orice lucru marunt de facut ca sa nu ma plictisesc. In timp ce stateam pe telefon mi-a venit o idee trasnita. O sa-mi fac singura un cadou de ziua mea.

Tinand cont ca peste cateva luni fac 17 ani, de ziua mea o am o motocicleta, cadou facut de mine logic. Mhmhmhmmmh. o sa ma apuc de scoala pentru motor, mallew.

Fericita ies din camera si ma duc in bucatarie.

Baietii erau foarte mirati pentru ca acum cateva minute plangeam si acum nu mai pot de bucurie. Mh, chestia cu Cris tot o sa-mi stea pe suflet daaaar, se va rezolva, sper.

Din neatentie il vad pe Cris ca ii sopteste ceva lui Theo. Theo se ridica si incearca sa-mi comunice ceva si m-am prins.

-Hei Bri, de ce esti asa fericita.

-Ahhb, tare mi-as dori sa ti zic dar pana nu stiu ca pot face asta nu o sa ti zic, hahaaaa.
Totusi, primesc si eu o imbratisare? Spun facand fata de catelus.

-Normal! Spune Theo si isi inconjoara bratele in jurul meu.

-CE BRATE DE URS AI AM ZIS O IMBRATISARE NU SA MA SUFOCI INAINTE SA-MI INDEPLINESC VISUL.
Ops, nu mi-am dat seama ca tip.

Toti au inceput sa rada, chiar si Cris, dar cand a vazut ca ma uit la el fata lui serioasa s-a intors.

*A doua zi*
Oke, azi m-am trezit devreme, ma duc pe jos la scoala. Mi-am luat niste blugi negri mulati, un top gen maiou si o jacheta de blugi peste. Mi-am luat ruxacul si am plecat. Theo dormea, era de bine. Am deschis usa si am plecat fara sa fac prea multa galagie.
Vesela mergeam pe stradaaaa. Ajunsa la scoala, m-am dus la mine in clasa si am repetat lectia.

Dupa ceva timp am iesit pe afara sa vad ce se mai intampla. O mare aroganta se gasise sa se ia de o fata. Stiam cum e asta din propria experinta asa ca am ales sa o ajut pe fata.

-Alo alo, unde te crezi? In jungla? Ce ai cu ea?

O intreb eu pe mica aroganta.

-Treaba mea. Si tu? Cine mai esti, si de unde ai tupeul asta  sa vi sa vorbesti cu mine.

-E zau? Dar cine esti tu ca sa n-am dreptu sa vorbesc cu tine draga mea?

-Iti arat eu cine sunt, vine cu pasi plini de aroganta spre mine, incearca sa-mi dea un pumn dar ii prind mana usor.

-hopa, ai dat un fail fata mea, dai cu praf de mers si valea de aici.

Aroganta pleaca cu coada intre picioare si toti liceeni incep sa rada si sa aplaude. Ma uit in jur si ii vad si pe ai mei:)). Baietii stateau si nu le venea sa creada sa tocmai s-a intamplat.

-Hei! Esti bine? Spun ajutand-o pe fata sa se ridice.

-D..a  Mersi ca m-ai scapat de ea, asa face mereu...

-Nu o sa mai faca iti promit. Eu sunt Briana.

-Eu sunt Ely. Ma bucur sa te cunosc, suntem colege:)

-A da,? Super, Ai cumva un loc liber langa tine?

-Daaa, chiar m-as bucura sa stau cu tine

Am luat-o de mana si ne-am indreptat in clasa, i-am facut cu ochiul lui Theo care nu se oprea din zambit.
Ajunsa in clasa ma mut cu Ely in banca.
Pe usa intra Cris si se aseaza in a
banca noastra, adica a lui... nu are nicio reactie, nu zice nimic.

Nu uitati de steluta daca vreti sa postez mai des🥺