Capitol 18

120 10 0
                                    

Capitolul 18

Evelyn

Mă simt bine,dar amețită. M-am mai simțit așa, când eram beată, dar asta e diferit.Starea asta mă face să cred că toate visele mele se pot împlini și coșmarurile să dispară. Parcă am învățat de stările astea la un curs de la universitate. Erau urmările drogului. Dar eu nu sunt drogată,doar foarte amețită.

Simt doar câteva mâini pe mine și care mă cară. Cred că e tipul ăla, de acolo. Sigur mă duce acasă. Dar, ironia face să simt o mare durere în spate,ca și cum aș fi fost trântită pe ceva mare și rece, într-un loc foarte întunecat. Dar mai aud ceva, vocile unor fete. Sigur visez. Nu mai beau niciodată atât de mult.

Cred că adorm până o lumină inconfortabilă să-mi bată în ochi. Mă foiesc, dar nu vreau să-mi deschid ochii. Starea aceea parcă s-a mai diminuat. Dar, apoi simt o durere în braț.

Ochii mi se deschid puțin, dar cu un mare efort. Totul este în ceață. Tot ce văd sunt acele lumini și acele sunete. De fapt este o muzică oribilă. Mă doare îngrozitor de tare capul. Camera s-a mai oprit din învârtit și simt din nou acea prezență care îmi face pielea de găină.

- Duce-ți-o...

E tot ce mai reușesc să aud.

- Hm...

Îmi deschid cu greu pleoapele și mă izbește un întuneric în care nu-mi văd nici vârful nasului. Nevoia de a merge la baie este cauza care mi-a perturbat somnul, inclusiv coșmarul pe care-l am de ani și care nu vrea să mă lase. Încerc să mă ridic,însă ceva mare și greu mă ține de mijloc și este lipit de mine. Simt o frică care mi-a străbate toate oasele. Mă simt transpirată și corpul mi-a intrat în alertă. Încep să-mi tremure mușchii.

Întuneric.

Alt pat.

Ceva care e lipit de mine.

Și brusc toate amintirile din seara precedentă mă năvălesc. Cursa nebună la care am fost obligată să particip și tunelul de care ne apropiam cu viteză. Apoi totul e în ceață. Încerc să mă foiesc încet pentru a ieși din orice mă ține prizonieră,însă greutatea și mărimea lui îmi îngreunează misiunea.

- Hmm...

Îl aud pe cel de lângă mine gemând. Un simplu geamăt care mi-a provocat un fior pe șirea spinării și o pulsație între picioare.

Am rămas blocată. Deși e întuneric pot distinge la bărbatul de lângă mine trăsături dure care inspiră frică și teamă. Astea au fost și sentimentele mele acum. Mai încerc încă o dată să ies din brațele lui,dar simt cum mă lipește mai puternic de el și intensifică strânsoarea.

- Unde crezi că pleci? Îi aud vocea adormită și sexy în ureche.

Nu știu dacă să-i răspund. Nu știu cum să reacționez. Nu știu de ce corpul meu reacționează așa.

- Eu...am nevoie la baie.

Spun cu o voce neîncrezătoare a unui copil care știe că a greșit și urmează să fie pedepsit.

- Îhm,îi aud geamătul sexy în ureche și mă simt udă. Să te întorci repede.

Și-mi dă drumul.

Mă ridic aproape să fug din pat și ies din cameră. Semi-lumina de pe hol mă face să închid puțin ochii pentru a mi se obișnui cu ea. Mă uit în stânga și-n dreapta neștiind pe unde s-o iau. Instincul îmi spune la dreapta unde merg până găsesc o ușă pe care intru și am norocul să fie chiar toaleta. Mă duc în fața oglinzii și mă uit la mine. Sunt îmbrăcată cu alte haine. M-a schimbat. Cum a putut face asta. Simt cum furia îmi face sângele să clocotească. Port un tricou extra-dimensionat. Nu mai am sutienul pe mine și nici lenjeria. Mă fac roșie de nervi.

BlackUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum