Capitol 20

132 7 37
                                    

Capitolul 20

Evelyn

Îi simt mâinile pe talia mea și din nou pe seara asta mă simt udă. Din nou pe seara asta îmi simt pulsul accelerând și din nou pe seara asta îmi simt picioarele înmuindu-se. Își apasă umflătura de fesele mele și încerc să-mi reprim un geamăt. Bărbatul ăsta o să mă înnebunescă. În micul moment de plăcere și de scăpare a trupurilor noastre încinse și excitate unul după altul, îmi vine o idea de cum aș putea să-l potolesc pe el din a se mai juca cu focul. Deși,nu-mi surâde idea de a mă lăsa gătită. Ah! Și ce bine sună.

Îi iau mâinile și i le ridic de pe abdomen spre sâni,apoi jucăuș mă frec de umflătura lui. Îl aud cum geme și cum mă îndeamnă să nu mă opresc, dar știam că ăsta e momentul în care a lăsat garda jos și vulnerabil. Îl calc cu toată puterea pe picior,iar surprins de gestul meu nu reacționează,apoi îl lovesc cu cotul în stomac. Gemuindu-se puțin,îl lovesc încă o dată în picior și îi apuc mâinile păcătoase și cu putere îl întorc cu spatele la mine strângându-i mâinile la spate.

- Îmi pare rău,dar am să-ți refuz oferta. Îi spun batjocoritor la ureche. Prefer să mănânc înainte și dacă nu-ți poți ține mâinile departe de mine,am să te leg.

Presimt că privirea nervoasă pe care mi-o arată e pentru că a început războiul.

Plec de lângă el,lăsându-l în genunghi, pentru a verifica mâncarea. Crusta aurie a lasagnei din cuptor îmi spune că este gata,apoi verific ultima clătită din tigaie și opresc focul la ambele. Îl văd cu coada ochiului că se ridică și-și scutură hainele. Un mic zâmbet îmi apare în colțul gurii.

Să vedem acum cine mai e nesuferit!

Speram ca după mica „neînțelegere" dintre noi să-i rănească orgoliul și să plece, lăsându-mi mie mai multă mâncare. Dar,face contrariul. Se așază pe scaunul de la masă și-mi aruncă o privire care spune Nu e gata o dată?

Nesuferitul!

Acum se așteaptă să-i dau și-n gură?

- Dacă vrei să mănânci,fă-ți singur de mâncare.

Își ridică discret sprâncenele surprins,dar un zâmbet malefic i se întipărește pe față. Se ridică și vine spre mine. Speriată, fac câte un pas înapoi în timp ce el face doi spre mine,până mă izbesc de blatul mobilei. Dintr-o mișcare și-un timp îmi pune mâna pe talie și mă ridică pe blat și-mi apucă marginile tricoului pe care le trage,dezbrăcându-mă. Scot un mic țipăt de surprindere și încerc să mă acopăr cu mâinile,însă îmi apucă încheieturile cu o mână și mi le pune la spate,iar cu cealaltă îmi apucă un sân.

- De ce să mă obosesc gătindu-mi,îmi șoptește la ureche și în același timp îmi frământă mugurele care se întărește sub presiunea palmei sale,când tu ești felul meu preferat.

Înainte să pot spune ceva își coboară gura și începe să sugă. Surprinsă, de plăcere pe care mi-o poate oferi icnesc și gem în același timp. Dar, plăcerea nu durează mult pentru că telefonul din buzunarul de la spate începe să sune.

- Ar trebuie să răspunzi. Reușesc să spun.

- Ignoră-l.

Dar persoana de la capătul celălalt nu pare să fie de aceeași părere și continuă să insiste. La a trei încercare, își scoate vizibil nervos telefonul din buzunar.

- Ce?! Spune și-și duce degetul mare și arătătorul între ochi. Privirea îi devine serioasă și se încordează,dar nu pleacă de lângă mine. Continuă să-mi privească sânii și să-mi îndepărteze scame invizibile de pe ei.

BlackUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum