Ana este o fată de numai 18 ani ce trăiește în haita Alpha-ului Suprem Luke, cu care a locuit de când mama sa s-a stins. Deși a avut rude ce au fost vârcolaci, fata era un om obișnuit, fără vreo putete specială.
Viața ei ia o întorsătură de 360 d...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Plec în fugă de lângă Ezra și rememorez tot ce s-a întâmplat. Mă omoară Luke!! Totul s-a petrecut mult prea repede, amintiri din trecut umplându-mi capul. Luke și Ezra erau ca frații, dar puterea i-a orbit. Visul lui Ezra era să fie Alpha, pe când al lui Luke era să-și facă tatăl mândru. Fiind veri, amândoi aveau dreptul la conducere, Alpha-ul Suprem era tatăl lui Luke și unchiul lui Ezra. Amândoi îmi erau cei mai buni prieteni, nu puteam alege, m-aș fi bucurat pentru oricare dintre ei. După duelul câștigat de Luke, Ezra trebuia să fie Beta, dar a refuzat funcția. Tatăl lui a înebunit de nervi, zicând că la făcut de rușine. Pe atunci eram încă mici, doar niște copii inocenți. L-a bătut zi și noapte, până când într-o seară ne-a părăsit. A dat foc la haită și a plecat.
** Flashback**
Dorm în liniște pe patul meu moale, când deodată simt miros de fum. Mă ridic brusc și analizez încăperea. Era în flăcări. Tușesc înfundat și îmi iau poza cu părinții mei în mână. Țip, țip cât mă țin plămâni, dar se pare că nu mă aude nimeni. Tusea devine mult mai prezentă și mă las la pământ, încercând să ajung la ușă. Nu am reușit, eram într-un cerc de foc. Privesc amețită spre usă și în încercarea mea de a ajunge la ieșirea din cameră, leșin.
*** Mă trezesc pe spatele unui lup uriaș, care cred că este tatăl lui Luke. Gonește printre copaci și tot ce fac este să mă prind ca scaiul de blana lui. Mă lasă pe iarbă și pornește spre focul ce acoperea haita,din ce în ce mai mult. Luke alergă disperat spre mine și când ajunge în dreptul meu, imi ridică puțin capul lăsându-l în poala lui. Îmi mângâie creștetul, în timp ce eu tușesc într-un mod ciudat. Lipsa aerului și-a făcut efectul. Am fost devastată la aflarea veștilor. Nu am crezut niciodată că Ezra e în stare să incendieze haita și apoi să plece ca un laș.
** End of Flashback**
Nu mai dau importanță trecutului, fiecare are dreptul la o a doua șansă. De fapt dacă mă gândesc mai bine, l-am iertat pe Ezra, din primul moment. Nu e prea bine să rămâi supărat pe cineva atâta timp. Nu ajută cu nimic dacă ești ranchiunos, trebuie să iei viața în mâini și să ai puterea de a ierta. Revin înapoi cu picioarele pe pământ când ajung din nou în haită. Merg spre clădirea uriașă ce mi-a fost atâta timp casă. Intru în salon. GOL. Merg în bucătărie, în birou, în garaj,în grădină până și în dormitoare. GOL. Dau din umeri nepăsătoare și îmi iau o pungă de chipsuri din dulap. S-a dus și alergatul meu. Nu mă credeți greșit, nu sunt grasă, dar sunt o pofticioasă de nota 10. Dacă mănânci ceva și mie nu îmi dai, fac urât. Mă trântesc pe canapea și caut un serial sau un film la care să mă uit. După câteva minute de căutat găsesc un film romantic la care să mă uit. Dau play și încep să-mi savurez ronțăielile pline de chimicale.
*** Nu pot să cred. Dacă m-ar vedea cineva acum ar intra în comă de la atâta râs. Sînt tătă plânsă și rimelul meu e mozolit pe toată fața. Stau învelită cu o pătură și mă simt ca un șobolan plângăcios. Sunt surprinsă de râsul incontrolabil al lui Dante, ce se aude din capătul celălalt al camerei. - Ce-ai pățit?? Zici că a dat un tractor peste tine. spune nenorocitul printre chicoteli. Iau o pernă la întâmplare și o arunc în capul maimuțoiului. Din fericire am avut norocul de al nimeri, așa că îi zâmbesc superior. - Nu știu dacă ai aflat, dar Luke nu primește zombii la el în haită. spune arătând spre mine și începe iar să râdă ca un psihopat. - Danteeeee.... Strig disperată la el ca să încerc să-l fac să nu mai râdă ca ultimul boschetar. - Unde sunt restul? întreb când dobitocul se mai calmează. - La patrulat, alergat, sau mai pe scurt la antrenament.
