𝐋𝐮𝐦𝐨𝐬 // 𝐇𝐚𝐫𝐫𝐲 𝐏𝐨𝐭𝐭𝐞𝐫 𝐨𝐧𝐞-𝐬𝐡𝐨𝐭𝐬 & 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐞𝐬

2. Laiana Bistfworld II

Cuvinte: 1985

Câteva luni mai târziu

— Ar cam trebui să ne întoarcem în camerele noastre, a remarcat Laiana, învelindu-se cu roba ca să se protejeze de frig. Draco nu a ezitat înainte să își dea propria haină jos și să o pună pe umerii fetei.

— Mai este timp. Porțile se închid la miezul nopții. În plus, n-am văzut ce e cu adevărat interesant în Hogsmeade. Nu am băut încă nimic.

— Nu am venit să bem, a râs Laiana, dar l-a urmat totuși pe Draco în interiorul unui magazin. Pe unul dintre pereți erau aliniate vinuri de toate felurile, cel mai probabil scumpe.

— Ăăă...credeam că mergem să bem o ciocolată caldă, a spus Laiana.

— Nu chiar. Draco a vorbit câteva clipe cu omul de la tejghea, care nu părea surprins că doi adolescenți au venit să îi ceară băutură. Le-a umplut două căni generoase cu vin alb, iar blondul a plătit.

— Ah, e fierbinte, a murmurat Lay încântată de aromă. Era un vin fiert cu tot felul de mirodenii care îi mângâiau simțurile. Cel mai bine era că se putea încălzi.

O cană a devenit două, apoi trei, apoi patru. Laiana încă știa pe ce lume era, de fapt nu se amețise chiar foarte mult. Își privi ceasul de la încheietura mâinii, cadoul de ziua ei de la Draco.

— Haide, e unsprezece seara, a spus încercând să focalizeze cifrele care i se învârteau puțin în fața ochilor.

— Dacă plecăm acum, avem timp să ajungem la Hogwarts, a aprobat el ridicându-se. Omul de la tejghea i-a privit lung.

— Sunteți de la Hogwarts? Cred că ați cam întârziat. Porțile se închid la zece.

Laiana s-a uitat urât la Draco. Acesta a ridicat din umeri și a intrat în vorbă cu bărbatul, întrebând dacă există un loc în care ar putea să rămână peste noapte.

— Se apropie sărbătorile, nu mai e liber niciunde, a spus omul, apoi i-a lăsat baltă. Laiana începea să fie din ce în ce mai disperată. Presimțea că în noaptea asta urma să doarmă afară.

— Stai aici și așteaptă-mă, i-a spus Draco. Mă duc să caut o cameră pe undeva. Mâine la răsărit ne întoarcem la Hogwarts și cu puțin noroc profesorii nu o să afle nimic despre escapada asta.

— Ai grijă, a murmurat fata. I-a luat capul blond în mâini și i-a lăsat un sărut pe frunte, ceea ce l-a făcut să roșească, însă a ieșit repede în frigul de afară.

☆☆☆

Laiana a așteptat o oră bună, înconjurată de o mare de oameni care beau sticle după sticle. Amețeala îi trecuse de tot, lăsând locul panicii când un ceas a bătut miezul nopții.

Cred că idiotul m-a lăsat aici, s-a gândit. Deși Draco se purtase excepțional cu ea, nu însemna că nu se putea întoarce la vechiul el, enervant și al nabii de rău.

Ușa s-a deschis și blondul a intrat ca o furtună, respirând greu. Probabil alergase până acum. Laiana s-a ridicat de la locul ei, ușurată să îl vadă din nou. Fără o vorbă, el a luat-o de mână și au ieșit împreună.