Gânduri în miez de noapte

Fără vise azi

- Ce faci iubitule?
- Te-am vizitat seara trecută, m-ai văzut?
- Ti-am pătruns în vise pentru a-ți vedea încă odată zâmbetul.
- Erai alături de o nimfă a mării, ce era atât de frumoasă încât părea o închipuire.
- Erai fericit, recunosc.
- M-am bucurat pentru tine. Sincer, m-am bucurat.
- Am știut că ai găsit pe cineva ce te poate face fericit așa cum eu nu am reușit.
- O țineai de mână și o priveai așa cum te priveam eu pe tine. Cu emoție, iubire, fericire.
- Nu am avut curajul necesar pentru a mă apropia de voi iubitule. Am preferat să stau la distanță și să vă privesc în tăcere.
- Când am fost sigură că ești bine. După ce ți-am văzut zâmbetul - ce acum îi era adresat doar ei-, am decis că este destul. Mi-am închis ochii și am inspirat pentru a mă trezi din visare.
Când mi-am deschis din nou ochii, mă aflam în același loc, același timp. Nu era un vis iubitule, era realitatea, iar tu mă înlocuiseși fără ca măcar să mă anunți.

Scrisoare de la o fată către cititor.
Am terminat de curând de citit cartea lui Tudor Chirilă, "Exerciții de echilibru", iar el obișnuia să scrie astfel de mesaje și mi s-a părut un fel de provocare pentru a începe să scriu și eu astfel de mesaje.