Regina Dezastrelor III

3: Amprenta lui Martin

Adevarul doare, e tot ce reusesc sa zic, inainte de a trezi din nou un val de reprosuri din partea ei.

-Esti ingrozitoare! De ce nu poti sa fii si tu, ca oricare alt copil bine crescut?! De ce nu poti fii, asemeni fiului cel mare a-l lui Spencer?! Merge la o facultate de top si mereu reuseste sa aduca un zambet pe chipul nostru! Participa la diverse activitati si reuseste sa se ridice singur, in socieatea asta. Tu?! Zi-mi ce ai reusit sa faci, de cand am plecat eu, incat sa pot sa le spun tuturor: "Uitati-va la fiica mea! Sunt mandra sa am o asemenea fiica."? Nimic. Nu ai fost in stare de nimic!

-Tu chiar nu vrei sa punem punct aici, zic frecandu-mi usor obrazul si simtind cum din nou sunt cuprinsa de o furie de nemarginit. Chiar vrei sa imi dau drumul la gura si sa zic tot, de fata cu un om, ce poate te divinizeaza?!

-Ma ameninti, copil prost ce esti?! imi zice ea pe un ton batjocoritor. Ai cam uitat cine e mama si cine e copilul, aici! Mi-am petrecut ani, doar ca sa iti ofer sansele, ce eu nu le-am avut. Am plecat, pentru ati oferi un viitor mai bun. Am vrut sa iti ofer tot ce eu nu am putut avea! Si eu ce primesc la schimb?! Spune-mi! Reprosuri?! Ochi scosi?! Noi rani pe suflet?!

Sunt replici ce imi sunt atat de cunoscute. Le-am auzit de nenumarate ori. Culmea e ca de fiecare data, am crezut ca va renunta la ele, dar a fost fara folos.

-Atunci de ce ai mai venit?! am tipat, furioasa. Puteai sa ramai acolo si sa ma lasi sa exist aici, in voia cea buna! Asa faceai si tu un bine tuturor, dupa toti anii astia in care te-ai purtat mai ceva ca o adolescenta scapata dintr-o familie cu reguli stricte!

-Sa te invat o lectie, nesuferito! Nu am crescut o curva, ci o viitoare doamna, ce are sa faca legea in inalta societate! Mai mult ca sigur Lucas si Oliver, te-au adus in stadiul asta. Iarasi! Voi avea niste discutii serioase si cu ei si cu parintii lor! Atata timp cat stai sub acoperisul meu, joci dupa regulile mele!

-Nu e apartamentul tau! E apartamentul nenorocitului ala, a carei existenta o renegi cu vehementa! Crezi ca nu imi amintesc viata, de dinainte ca el sa plece si tu sa te mariti cu psihologul ala infumurat? Nu ti-am uitat nici primele incercari de a-ti reface viata, stii?!

-De acum si pana la absolvire, nu mai ai dreptul de a iesi din casa! Vei iesi insotita de mine sau Spencer, doar pana la liceu si inapoi! m-a amenintat ea, luand o pozitie ferma.

-Imi e indiferent, ii zic dandu-mi ochii peste cap si dezlipindu-ma de podea, facand cativa pasi spre camera mea. Oricum nu ma lasai sa fac ceva, nici inainte si de ce ma rog te-as baga tocmai acum in seama? Mereu trebuia sa joc teatru in preajma ta si a micului tau spion, Sonia. Nu sunt atat de proasta, mama!

-Nu pleci nicaieri! mi-a urlat, facandu-ma sa ma opresc in fata usii de la camera mea. Discutia noastra nu s-a terminat!

-Daca tot suntem la capitolul sinceritate, inainte de accidentul ala, m-am batut cu nepoata directorului. Se dorea exmatricularea mea, stiai? Evident ca nu ai aflat de problema asta, dar Ianis a stiut; ca de obicei. A tratat cu directorul de acolo si am scapat basma curata. Cand spuneam ca plec la bunici, eram de fapt internata in spital, pentru a face micile interventii, ce aveau roul sa ma scape de cicatricile alea urate de pe maini si fata. O, dar stai! M-am ales cu ele din vina neatentiei tale! Am insistat de nu stiu cate ori, ca tu si ala sa nu va mai certati, in timp ce conduci! Mai stii cand am zis ca plec intr-o tabara cu colegii? Am fost cu Olly si Lucas, la concertul formatiei Eleven. Xavier, Xender... sau indiferent care ii e numele, actorul ala pe care tu nu dai nici doi bani, mi-a fost iubit. A! Si imi e si profesor la clasa, nu ti se pare criminala combinatia asta? Dar cum nu prea dau pe acolo, nu ma prea pasioneaza povestea. Sa ma opresc aici sau vrei sa continui? Sa iti zic si de noptile pasionale cu cel de care iar ti-ai batut tu joc?! Crede-ma, sunt foarte multe de zis, mama. De ce sa ma duc dupa tine? Nu am vrut sa imi abandonez prietenii si actualul iubit... oh, stai! m-am despartit de el seara trecuta! am izbucnit in ras frenetic. De ce? Caci am aflat ca facea parte din ceva ce ma depaseste!!!