15: Unde dragostea se stinge

27 2 0
                                    

  De acea data, directorul a renuntat de tot la tigara si a aruncat-o pe geam. A continuat sa priveasca in jur, in timp ce asistenta se fofilea usor, caci Eloh era in fond un star prin acele parti. Detinea si locul... daca tot trebuia sa aduc asta in vedere.

       In urma cu patru ani, era o prezenta discreta in lumea aia mondena. Acum insa nu e eveniment major la care sa nu fie pus rapid in fata luminilor. Reuseste sa smulga priviri pline de pasiune si fascinatie si cate un zambet sincer, de la toti ce il vad.

       Mi-as fi dorit atat de mult fiu apropiata de el, in intervalul asta de timp. Ma saturasem doar sa citesc despre activitatile lui. Din umbra, gestionam fiecare eveniment la care lua parte. Era insa foarte frustrant.

       Asistenta lui George, crezuse ca stand pe langa Martin, va fii pentru ea o provocare. Acum ca si Eloh intrase in incapere, abia se abtinea sa nu tipe asemeni unui fan infocat. Pana si George intelegea ca totul se intampla pe bune. Lumea nu apuca atat de des sa il vada pe Eloh. Trebuia sa fie ceva urat, de el ajungea in acea cladire.

       -Am venit cat de repede am putut, mi-a zis Eloh calm, ignorand prezenta lui Martin si a celorlalti. Ce s-a intamplat? In ce rahat te-ai mai bagat? Imi cer scuze, Eloh Im! a rostit catre fata ce abia daca respira. Ea e noua, Gerge?

      -Da... e fiica lui Nataniel... am zis ceva in emailul trimis domnisoarei Velvel.

      -Ultima mea grija era sa ii zic asta lui Eloh! am rabufnit eu.

      Nu am putut sa il privesc pe Eloh in ochi. Imi doream sa fiu una si aceeasi cu peretele. Picioarele nu mi se mai opreau din tremurat, nici cand a venit  la masa si a luat loc pe scaunul ramas liber. Ma simteam prinsa in cusca cu un leu.

      -Domnisoara Velvet, cate lucruri ai mai ascuns pana acum?

      -Imi cer scuze, am zis fals, cand George si-a exprimat uimirea fata de prezenta lui Eloh. Am... mi-a luat ceva timp pana cand am reusit sa dau de domnul Im asa ca... Am de gand ca pe el sa il propun pentru rolul lui Nick!

      Stupida de mine, nu reusea nici macar doua cuvinte sa lege. Eram oare prea entuziasmata sau emotionata?

       -Daca Martin Harritsen este potrivit pentru rolul lui Max, eu cred ca domnul Eloh Im e numai bun pentru Nick. De ce sa asteptam atat de mult sa il introducem pe Nick in poveste, cand lucrul asta poate fii posibil de la bun inceput?

      S-a lasat tacerea dupa ce am terminat eu de vorbit. Directorul inca incerca sa inteleaga cand am avut timp sa il chem pe Eloh, Martin nu se putea abtine din a se holba la Eloh iar tipa se tot uita la cei doi ce stateau pe scaune si nu stia pe care sa si-l aleaga. Am vazut-o facandu-le poze pe ascuns dar am tacut.

       Eloh m-a privit atunci si a inceput sa rada usor. Si-a dat seama oare atat de repede? Deja intuia ce plan am?

        -Cate chestii poti sa ascunzi? m-a intrebat directorul, uluit, pentru inca o data.

        -Acelasi lucru m-am intrebat si eu, in toti anii astia.

        Comentariul lui Martin, l-a facut pe Eloh sa zambeasca in coltul gurii. 

        -Nu sunt pregatit pentru asemenea drame, dar... sunt de acord cu aceasta schimbare, Velvet. Imi place! E mai mult de cat perfect! Te-am vazut jucand in "Ultima stea". Mi-ai placut. Daca afacerile nu te mai tenteaza poti oricand sa iei drumul actoriei.

       -Am construit locul asta, tocmai din dorinta de a avea apoi un refugiu sigur, a zis el zambind, reusind sa ma faca pe mine sa oftez.

       Discutia lor deja trecea pe langa mine. Gandurile mele era departe. A fost nevoie sa imi aud numele zis de catre barbatul acela pentru a ma uita din nou la masa si a reveni in discutia lor.

Regina Dezastrelor IIIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum