31: Eroii

22 1 0
                                    

 ******IANA*****

         Nu fac nimic. Stau doar la cativa pasi distanta de Martin, cu bratele incrucisate si privire infumurata si il las pe el sa decida, ce casa vrea sa inchirieze. Deja am fost cu el si am vazut trei case din zona si sincer, nici una nu se aseamana cu casa in care visam pe vremuri sa ma stabilesc cu el. Nu am starea necesara sa iau parte la prostia asta. As fii putut usor sa plec... dar poate chiar am nevoie de cateva zile, de liniste. Cred ca am o placere sadica, din a-mi face singura rau. Sa fiu cu Martin, pentru inca o data? Sa ajung de data asta sa imi regret fiecare suflare?

         Pentru prima data, incep sa ma gandesc ca poate am fost mult prea purtata de manie si ura si am judecat gresit lucrurile. Poate Eloh, e chiar singurul om ce m-a avut la suflet si mi-a vrut binele. Suna nebunesc dar... omul ala si-a riscat viata, ca eu sa traiesc azi. Ceva, insa il face sa se intoarca impotriva mea. Si nu o face cat sa pot observa asta... si cat sa o poata observa lumea. 

       -Scumpo? Esti atenta? Cum ti se pare locul asta?

       Casa semana izbitor cu alea vazute in emisiunile alea cu vedete de peste ocean. E una mare, incapatoare si poate asa de usor sa fie decorata dupa bunul plac. Are etaj si mansarda si o curte imensa, unde aare amenajat un balansuar si chiar un foisor unde potilua masa. Parea perfecta... dar nu pentru mine si Martin... Eu si el, la prima cearta, am fii dat foc la casa, am fii distrus gradina si am fii sfarsit mancand pizza rece, pe acoperisul foisorului.

        -Eloh vrea sa stau departe de toata mizeria asta, a fost raspunsul meu, apropiindu-ma de Martin si de proprietar. Ne-ar fii gasit deja, daca chiar voia. Vorbim despre un om ce are un IQ de peste 200 si are numeroase legaturi si dispune de bani si nu numai! Vrea sa raman in tara si cu tine, anumit! Tot ce faci acum e...

       -Domnule Montenegro? m-a intrerupt proprietarul, un om la vreo patruzeci de ani, inalt si slabanog. Daca e implicat un traficant in povestea asta, as dori sa va prezint usa.

       Martin a zambit. Serios? Montenegro? Ce nume e asta?

       -Nu e vorba de niciun traficant aici! am intervenit hotarata cu o falsa suparare in glas. Tatal meu, nu este de acord cu relatia mea cu... domnul in cauza. 

       -Tocmai cum am si spus la telefon, a intervenit Martin. Eu si Gema ne-am casatorit ieri si tot ce ne dorim e o dulce viata, intr-un loc de poveste. Familiile noastre nu sunt de acord, de vreme ce... vezi si tu atitudinea ei, nu?

       -Poftim? am zis agasata.

       -Vad, a rostit agasat proprietarul. Cum de poti rezista baiete cu o asemenea femeie? Cu ce te are la mana?

       -Ei bine...

      -Ii port plodul in pantec! Joaca cum ii zic eu si da, scumpule, imi place locul asta. De cand putem sa ne mutam?

       -Voi... voi vorbi cu sotia mea si pana seara, va voi da un raspuns. E bine?

       Ezita. Era tot ce imi puteam dori. L-am luat pe Martin de mana si am iesit din casa. Era nedumerit.

       -De ce faci asta?
  
       -Tipul are camere peste tot in casa aia. Ne-ar fii monitorizat mereu. Casatorit? Nu am vazut verigheta pe degetul sau. Casa arata prea bine, fata de celelalte. E pe piata de o luna? Trebuia sa fii fost luata deja dupa prima vizionare. Si gazonul ala... sigur s-a intamplat ceva acolo. Parea proaspat inlocuit.

     -Ziceai de Eloh ca are un IQ mare, ha? Spiritul tau de observatie ma sperie. Si ce vrei sa inchiriem?

     -Putem lua una dintre cabanele alea cochete si cu multe prostii pe langa, cat sa para mai de lux.

Regina Dezastrelor IIIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum