33: Like I see you

78 5 2
                                    

           Martin a ramas in prag, sprijinindu-se de tocul usii. Usor exasperat si-a dus mana in par si si-a lasat privirea in jos. Iana, era acasa si nu era o inchipuire. Dar acum, mai mult ca niciodata, inima lui si a ei, erau la o distanta ce nu putea deloc sa fie stearsa. Isi imaginase impacarea lor, atat de diferita. Ambii ar fii stat fata-n fata in restaurantul familiei lui Lucas, vorbind despre ce li s-a intamplat in toti acei ani... dar asta nu mai putea fii schimbat.

           Dar el si ea, locuiau acum impreuna, nu? Ceea ce nu s-a intamplat atunci, se intampla in final acum si era bine. Putea sa o vada oricand dorea. Putea sa ii vorbeasca si chiar sa o atinga. Sau nu... Iana era mai rece, si mai distanta si cu mult mai calculata, fata de atunci cand s-au cunoscut.

           A plecat, tragand in urma sa si usa de la camera. Nu avea de gand sa o intrebe unde a disparut. Stia ca nu va primi niciun raspuns. Ochii Ianei, s-au deschis de cum a auzit zgomotul produs de usa. Nu dorea sa ii vorbeasca. Nu isi pregatise arsenalul, incat sa il induplece si pe el sa intre in povestea aia. 

           Dimineata pentru amandoi, a venit diferit. Martin era pe terasa, fumand si lucrand la laptopul sau pe cand Iana inca nu dorea sa iasa din camera. Se uita pe laptop la toate pozele aparute cu Lee si nenorocita ce practic il furase. Nici macar numele ei, nu dorea sa il citeasca. Se astepta sa simta o durere apasatoare in sufeltul sau, dar nici pe departe. Simtea doar un gol. Golul ala nu avea insa cum sa fie umplut vreodata. Si-a recunoscut asta, inainte de a sterge istoricul si a inchide apoi laptopul. Atat Lee cat si Xavier, Toma cat si tatal sau, reusise sa creeze astfel de goluri, dar diferite. 

           Intreg drumul spre casa, doar s-a gandit la impactul pe care intrevederea cu familia s-a a putut sa i-l produca. Batranul era un om dornic sa o cunoasca. Femeia lui, era interesata sa afle cu ce se ocupa si daca poate sa o mai vada. Tatal ei? A aparut intr-un final in acea incapere si nu a zis nimic. A luat loc pe canapea si a privit-o lung. Ea nu s-a lasat mai prejos si nu i-a adresat nici macar un cuvant. A preferat sa ramana reticienta si distanta de ei. Stia prea bine ce parsiva poate fii natura umana si isi luase si asa prea multe tepe de la toti cunoscutii, de-a lungul acelor ani. Cu toate astea, femeia a fost singura ce a dorit sa afle ce planuri are ea pentru viitor.

           -Deja se stie ca sunt parte a acestei familii, a raspuns ea cu privirea fiza spre podea. Nu mai pot sa ascund nimic, de ochii presei. Anii in care am decis sa stau departe de locul asta, si-au spus cuvantul cu siguranta. De asemenea, stiu ca orice miscare voi face, va avea si asupra voastra efecte. Cu toate astea, am venit aici caci stiu ca tu, ai lucrat ca si procuror si ai anchetat numerosi criminali celebrii, din lumea intreaga. Esti de partea dreptatii, nu? l-a intrebat pe batran.

           -Normal, a raspuns el, mandru. Nu mi-a fost usor sa imi bag propriul frate in inchisoare, dar pentru ca incalcase legea, o facuse.

           -Dar a fost usor sa scape de dat acei bani inapoi nu? a continuat ea cu un zambet siret in coltul gurii, socandu-i pe toti. Sunt in esenta o Blanco. Prin venele mele, curge sangele vostru si cred ca e in firea noastra sa face tot felul de schimburi cat mai marsave. De aceea, sunt ferm convinsa ca s-a intamplat o mare nedreptate in urma cu patru ani. Prietenele mele cu care actionam, au fost macelarite iar eu am fost accidentata incat mi-au trebuit ani si operatii grele, ca mai apoi sa pot merge. Cei mai buni prieteni ai mei... unul e in spitalul de nebuni, altul in inchisoarea de maxima siguranta iar cealalta nici ca mai poate vedea. Si jur ca nu a fost mana lui Stephan. Omul ala, m-a luat sub aripa lui, cand voi m-ati abandonat. 

          -Lana nu ne-a permis sa te vedem, a intervenit repede femeia foarte ingrozita.

          -Nu aici vreau sa ajung. Vreau sa aflu cine a dat ordinul sa fiu stearsa de pe fata pamantului!  Vreau sa se faca dreptate in cazul lui Olliver si vreau ca Lucas sa beneficieze de un terapeut al naibii de bun, pe cand Cara sa fie operata de cel mai bun medic si sa i se redea vederea. Cu ei de partea mea, o sa pot din nou investiga, adevarul cu privire la ce a fost atunci, in anul in care s-a aflat de noi toti si secretele noastre.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 06, 2021 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Regina Dezastrelor IIIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum