Regina Dezastrelor III

7: Shine Forever

     -El... de ce iti vorbeste? Ce cauta el aici?! Iana! Vreau sa stiu ce pui la cale!

          Vocea lui Martin a devenit una foarte dura. M-a privit urat si din doar cativa pasi, m-a prins brusc de mana stanga si m-a tras si mai aproape de el. Era violent si ma surprindea. De ce ar avea o astfel de atitudine, doar pentru ca l-a vazut pe Eloh? Adica nu imi e deloc secreta legatura dintre ei! 

          Ghinionul a facut ca in clipa aia sa ma impiedic si sa ma dezechilibrez. Am cazut in genunchi, nu departe de ochii vigilenti ai lui Xavier si Eloh. Nu mi-am dorit sa se lase cu scandal, asa ca m-am ridicat in picioare, prefacandu-ma ca nu am nici pe naiba.

         -Nu te intereseaza! am tipat eu din toti plamanii. Da-mi pace! Intoarce-te la femeia ta!

        -Femeia mea, sta in fata mea! 

        -Nu e asa! am zis printre dinti, impingandu-l de langa mine.

         -Mereu ai fugit! Chiar si acum ai ales sa fugi la Xavier si la ai sai! Mereu pe el l-ai ales! Si acum la fel. De aia ai vrut sa o terminam?

        -Nici cu tine nu imi e rusine! De ce esti cu ea aici? Daca chiar supfereai dupa asa zisa despartire de mine, erai acasa, nu?

        Mi-am pus mana peste mana lui si l-am impins de langa mine si mai tare. Noemi nu a dorit sa renunte si s-a bagat intre noi. M-am trezit insa cu palma ei lipita de obrazul meu si asta m-a umplut rapid de draci. Dar oricat de mult am dorit sa am un timp de reactie... ce a urmat, a fost desprins din negrele mele ganduri.

        Xavier si-a bagat mana in gatul lui Martin, ridicandu-l de pe podea si lipindu-l pe el de peretele alaturat. Martin i-a pus insa mana pe fata, strangandu-l si impingandu-l suficient incat sa se elibereze. Noemi atunci a dat sa il atace pe Xavier pe la spate.

       Tipa avea larimi in ochi si se agatase de Martin, ce nu intelegea deloc ce se petrece. Era cu gura usor deschisa si privea in gol. Xavier turba iar eu imi tineam mana peste fata. Totul se intamplase uluitor de repede incat nu stiam la care sa fiu atenta.

         -In viata ta sa nu te mai atingi de Martin! i-a zis lui Xavier, ce in ultima clipa a reusit sa se dea din calea ei. Te implor Martin, haide sa mergem, inainte ca ea sa isi cheme javrele! i-a zis apoi ea lui, reusind sa ma faca pe mine si mai tare sa imi pierd cumpatul.

        -Jar mananci! 

        Am reusit sa spun inca destul de calma,  inainte sa imi infig mainile in parul ei si sa o izbesc apoi cu capul de peretele de langa noi. Fara pic de remuscare, am dat-o cu capul de acel perete si m-am dus apoi langa Martin, apucandu-l de bluza pe care o purta. Xavier m-a tras insa mai in spate. I-am dat peste maini si m-am intors iarasi la Martin.

        -Nu aveti idee cu cine v-ati pus! Aveam de gand sa te las si pe tine in pace, dar m-am razgandit.

       Mi-am aranjat parul si am asezat mai bine sacoul ala pe umerii mei. I-am zis lui Xavier sa se duca dupa Eloh si eu am plecat. Am iesit insa cu capul sus din acel loc blestemat si am plecat acasa, cu primul taxiu pe care l-am gasit in statie. Am stat linistita si m-am gandit la atat de multe lucruri, incat am pierdut rapid si sirul lor. Dar am stat calma.

         Ma linistisem dupa ce o pusesem pe aia la punct. Si totusi, poate chiar aveam o problema serioasa cu violenta. Trebuia sa ii fac o vizita lui Eusebiu, cat mai curand, sa il fac sa imi dea niste calmante, pentru care sa nu fiu si pusa sa le platesc. 

          L-am vazut pe Dimitri in fata scarii Si pentru prima data dupa cine stie cand, nu m-am scarbit. Statea pe trepte si fuma. Isi lasase pana si putina barba si purta ochelari de vedere, dar niciodata nu mi se paruse mai sexy ca si atunci. L-am privit pret de un moment, apoi am continuat sa merg, asezandu-ma in cele din urma in fata lui si obligandu-l sa se uite la mine. Nu stiu de ce, dar dupa acea seara si noapte nebuna, ajunsa la capatul puterilor, gasisem forta sa zambesc.