Capitolul 7

36 1 0
                                    


↑↑ Sebastian e cel de sus ♥♥ ↑↑

Cum ma simțeam in acel moment?Ca picata din cer. Nu mai înțelegeam ce îmi vorbesc ceilalți.

Toată ziua am fost tulburata.Acele cuvinte pe care mi le-a spus Paul tot îmi străbăteau mintea.Intr-un fel știam ca am putere in ceea ce spun... adică pff... de fiecare data când ii ziceam lui Grace sa facă ceva ma asculta întotdeauna.Dar ea ma știa de multi ani,pe când Paul....

Apoi mi-a venit in minte ideea de a vorbi cu ciudatul Sebastian.. I-am spus prietenei mele ca daca va fi nevoie,voi vorbi-vom vorbi- cu acesta.Insa pana acum numai mie mi se întâmplau lucruri ciudate,nu si lui Grace.. Poate ca ar trebui sa vorbesc cu ea mai întâi..

Așa am si făcut. M-am dus la ea in camera si am gasit-o pe pat,citind.

M-am așezat lângă ea si și-a ridicat capul.

-Buna,ii zic zâmbind. Uhm,Grace, țin minte ca am vorbit despre faptul ca vom vorbi cu Sebastian când avem nevoie,nu?!

Aceasta se mira si îmi da un rânjet care ma cam sperie.

-Deci ti s-a întâmplat si tie ceva ciudat in ultimile zile?

M-am încruntat.

-Poftim?! Cum adică " si mie"? Ai avut si tu parte de lucruri ciudate? o întreb uimita.

Aceasta da din cap,confirmand.

Am căscat ochii.

-Dă-i drumul! Te ascult.

Aceasta a oftat si a început:

-In ultima vreme am început sa vad chestii pe care alții nu le puteau vedea.Ciudat,nu? Am început sa vad umbre,oameni,am început chiar si sa aud ce spun ei. Credeam ca e de la depresie.. habar nu am,dar am vorbit cu Sebastian si stiu ca trebuia sa îți spun si tie numai ca mi-era teama de ce vei crede despre mine..

Acum era randul meu sa vorbesc

-Uite Grace, nu stiu ce ni se intampla,dar cred ca e o idee buna sa vorbim cu Sebastian. Amandoua.

Grace mi-a zâmbit.

-Dar tie ce ti s-a întâmplat? Cu ce ciudățenii te-ai confruntat? m-a întrebat ea chicotind.

-Pff... Recent am aflat ca vorbele pot face minuni.

Aceasta a ridicat o sprânceană.

-Cum adică?

-E..e destul de complicat încât nici eu nu prea înțeleg dar tot ce stiu până acum este ca am o putere a cuvintelor,am spus zâmbind inocent.

Mi-am dat seama ca nu e prea lămurita dar nu am mai spus nimic.

***

-I-ai spus sa vina aici? ma întreabă Grace.

Noi așteptam la cafenea sa ne întâlnim cu Sebastian. L-am sunat de pe telefonul lui Grace si i-am spus sa vina repede la cafeneaua de pe colt.

După 20 de minute l-am vazut intrând pe usa cu un aer indiferent. Grace i-a făcut cu mana,iar acesta a venit spre masa noastră. Grace era toată un zâmbet. Oh... nu-mi spune ca îi place de tipul asta.

Am dat ochii peste cap când ne-a salutat zambitor.

-Uite,nu avem timp de pierdut.Mai demult ne-ai spus ceva de anumite puteri pe care le deținem,zic eu serioasa.

-Ia te uita, se pare ca acum e nevoie de hm.. cum m-ai numit? Ah, da... Criminal...

M-am încruntat si mi-am muscat buza înainte să-i spun ceva urat.

-Vrei sa ne ajuți sau nu?! De ce ni se întâmpla sa experimentam lucruri ciudate? spun eu printre dinți.

Acesta își întoarce privirea de la Grace spre mine.Serios?! Flirtau de față cu mine ?!

-Ți-am spus. Aveți puteri datorita pandantivelor. Și pentru ca nu va mint, am si eu unul.

Acesta își baga mana sub tricou si scoate un lănțișor identic ca al nostru. Ma uit indiferenta la el si îmi întorc privirea spre Grace, care se pare ca il admira.

-Si de ce acest pandantiv ne da puteri?întreb in același mod,indiferent.

Sebastian a stat puțin si a început:

-Nu intamplator ati primit aceste pandantive.Ați fost alese.La fel si puterile. Ele v-au ales pe voi, îmi spune zambind.

Nu stiu cum era Grace, dar eu eram puțin confuza.

Acesta a reluat, adresandu-mi-se cu un ton ironic.

-Iar puterea ta este cuvântul,nu-i așa?!

Ma uit uimita spre el.

-De unde știi?il întreb aproape șoptind.

Acesta scoate un surâs si îmi spune:

-Te cam joci cu focul,îmi zice facandu-mi cu ochiul.

Let's burn the world togetherUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum