Capitolul 21

10 0 0
                                    

Alarma telefonului nu se mai oprea.Am dezactivat-o și m-am pus din nou în pat.
Oftez.
În următoarele 2 luni de vară voi avea un job la un spital.Voi da un fel de probă ca asistentă.
Mă bucur că,alături de un grup de tineri de vârsta mea, am fost calificată.Aici,în L.A. ai șansa de a studia direct de la doctor.
Mă scol și îmi fac rutina de dimineață.
Cobor scările și îmi iau geanta din cuier.
Azi blugii,cămașa și o pereche de pantofi cu toc sunt potriviți.
În timp ce intru în autobuz îmi fac un coc ciufulit.
Ajung la spital,intru în sala cu nr. 45 și văd cum un grup de 15-16 tineri stau în picioare,cu un caiet în brațe.
Toți se uită la mine de parcă aș avea o pungă pe față...
Mă prefac că nu le observ nesimțirea și mă amestesc printre ei.
Pe ușă intră un bărbat îmbrăcat în costum de doctor și ne salută.
-Bun copii,azi vom da un mic test.Vreau să văd capacitatea voastră de a acționa în fața unui accident iminent.Poftim,zice împărțindu-le, sunt 2 întrebări,puține.. dar complicate.Vreau să văd cum gândiți.Atât.
Îmi zâmbește blând.
Mă duc în bancă și mă uit la întrebări.

1.Ești pe stradă,iar un om se prăbușește.Nu știi de ce boală suferă.Nu știi nimic despre acel om.Cum procedezi?
Trebuie să dau ce am mai bun!
Răspuns: Îi verific pulsul.Dacă observ că bătăile sunt lente,aplic respirația artificială și voi chema o ambulanță.În caz contrar,dacă bătăile sunt prea rapide,persoana riscă de un infarct.

Bun... una e gata..

2. Vezi pe trecerea de pietoni o persoană ce are o criză de epilepsie.Te apropii de ea,timp în care persoana respectivă incepe a convulsiona.Cum procedezi.

Răspuns:Ținând cont că persoana nu este în stare de conștiență,înseamnă că organismul... o ia razna.Din cauza aceasta primul pas ce trebuie făcut este să îi deschidem gura și să i-o ținem deschisă,cu un creion din lemn,de preferat.Nefiind specializită în medicină,voi suna la 911,timp în care încerc să liniștesc persoana ce convulsionează.

Nu înțeleg ce vrea cu exactitate acest doctor de la noi,dar simt că nu e doar un simplu test.
Mă ridic din bancă și predau foaia.Observ că sunt prima care a terminat..
Doctorul se uită la răspunsurile mele interesat.
În timp ce citește cu atenție mă analizează din cap până-n picioare.
-Domnișoară...Sarah, pot să știu de ce e necesar să deschizi gura persoanei ce convulsionează?mă întreabă amuzat.
Dau să-i răspund,dar pufnește în râs.
-Jur că în viața mea nu am auzit de așa ceva.Și am o diplomă,deci nu sunt un oarecare.
Ok..Calmează-te,Sarah..
Îi zâmbesc inocent și-i spun:
-Sunt foarte sigură că în timpul convulsiei,muschii pacientului nu transmit impulsurile nervoase de la creier,ceea ce rezulta faptul ca persoana isi poate inghiti limba si nu va mai avea cum sa respire.Deci,din cauza aceasta se procedeaza in acest mod,domnule.....doctor.
Îi zambesc inca o data si il privesc,ca deobicei,cu superioritate.

Acesta se uita din nou in foaia mea si rade.
-Daca stii atat de multe de ce nu ai scris acest lucru in raspuns?Imi pare rau,dar trebuie sa iti scad din punctaj.Poti pleca,domnisoara Sarah!

Deci m-a trimis afara?!Mi-a scazut punctajul acela pentru cateva cuvinte ce .. lipseau.
Oftez si ma duc spre casa.
Toti au ceva cu mine în ultima vreme..
În casa totul era sinistru.Era o liniste ingrozitoare.
Dintr-odata vaza de pe noptiera se sparge.
Ma dau in spate,apropiindu-ma de scari.
-Grace?Esti aici?
Niciun raspuns.Sunt ingrozita.Vad cum tablourile de pe pereti se misca.Aud un suierat in incapere..
Usa de la intrare se deschide si il vad pe Sebastian.
Alerg catre el si ma ghemuiesc in bratele sale.
-Sarah.. esti in regula?Ce ti s-a intamplat?
Ma strange strans in a sale brate si incerca sa ma linisteasca.
Nu stiu de ce... dar am simtit ca adevaratul Sebastian a revenit.
-Imi poti explica ce s-a petrecut?
Ma uit in ochii sai caprui-verzui si ii vad ingrijorarea.
-Cand am venit in casa..lucrurile parca.. parca au luat-o razna.Tablourile se miscau haotic,vezele erau toate daramate pe jos si era un suierat..Sebastian,trebuie sa ma crezi!

-Shh.. gata,e in regula,te cred. Nu stiu ce se intampla si cine sau ce provoaca aceste lucruri,dar voi sta cu tine pana se intoarce Grace.
Imi dezlipesc capul de pe pieptul sau si il intreb incruntata:
-Unde e Grace?Nu mi-a spus ca pleaca undeva azi...

-Serios?Ciudat...Mie mi-a spus ca pleaca la parintii sai.
Casc ochii mari.
-La parintii sai?!Tocmai in Anglia?!
Sebastian ma priveste ciudat.
-Da?
Imi mut privirea in jos.
-Vei ramane cu mine?
Acesta surade si imi mangaie capul.
-Intotdeauna.

Let's burn the world togetherUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum