Let's burn the world together

Capitolul 23

Grace inca n-a venit de la parintii ei.Mi-a dat doar un mesaj cum ca se porneste luni dimineata.

Mi-am comandat o pizza si am stat pe laptop.

Se inserase.

Deodata s-a auzit un ciocanit la usa.Trebuie sa fie Sebastian.A zis ca sta noaptea cu mine pana vine Grace.

Am coborat si am deschis usa zambind.Mi-a pierit imediat acel zambet.

-David... Ce cauti aici?!

Nu am apucat sa clipesc ca a intrat imediat in casa.

-Hei!David!Ce crezi ca faci?! Ai spus ca imi acorzi timp de gandire!

-Taci Sarah!Nu e vorba de-asta.

David s-a dus la baie si a dat drumul la robinet.A lasat usa deschisa si am intrat si eu.

Primul lucru pe care l-am vazut.

Sange...

Tot bratul stang era plin de sange

Observasem ca are o pata rosie si pe pantaloni, sub genunchi.

-Doamne David... Ce naiba ti s-a intamplat?

David respira nervos.I se vedea maxilarul inclestat.

-Poti sa... poti sa iesi din baie, te rog?

L-am privit pret de o clipa si am iesit, inchizand usa dupa mine.

Dupa 5 minute am auzit cum dusul a pornit.

E-n regula,Sarah. Nu il poti alunga cand e in starea asta.

Am incalzit imediat la cuptor o lasagna.

Am auzit cum dusul s-a oprit si dupa cateva minute a iesit David, cu un prosop ce ii inconjura talia.

Am observat ca avea pandativul la gat.N-aveam de ce sa imi fac griji, ranile i se vor vindeca.

Apoi privirea mi-a coborat mai jos.M-a atras din nou abdomenul lui...

A sesizat si el la ce ma uitam.

Mi-am retras imediat privirea.

-Uh... trebuie sa imi dai niste explicatii, David.

Acesta scoate un zambet pe colt.

-Sigur, imediat ce fac rost de niste haine.Dupa cum vezi, ale mele sunt rupte si murdare.

-Ei bine, n-am nicio haina pentru barbati, dar ma duc imediat sa iti fac rost de  un tricou si niste pantaloni, zic eu indiferenta.

-Sau, as putea sta gol.Nu ma deranjeaza, spune afisandu-si zambetul arogant.

Ii ofer un zambet in scarba

-Mai bine nu.

Si ies pe usa.

Dupa vreo 20 de minute intru repede in casa cu un tricou gri si niste pantaloni albastri.

Insa nu il vad pe David nicaieri.Il strig.Nimic.

Urc in camera mea si il gasesc dormind pe pat.

Oftez si il invelesc cu o patura. Ii impaturesc hainele si i le las pe un scaun.

Nu il urasc pe omul asta, am copilarit impreuna.Desi nu stiu de ce mi-au fost sterse amintirile cu el.Se zice ca atunci cand nu vrei sa mai ai o amintire, o poti sterge din minte.

Am iesit din camera inchizand usa si am coborat spre bucatarie gata sa mananc lasagna.

Am auzit niste batai in usa.Am deschis-o

-Hei...Sebastian, zic eu nu prea zambareata.Ce faci aici?

Sebastian se uita mirat.

-Uhm, nu trebuia sa fiu aici,sa inteleg?

Ma balbaiam.

-Nu, doar ca, a venit o prietena la mine stii?

Sebastian nu parea sa ma creada, dar a ridicat din umeri si si-a trecut mana dupa ceafa mea. M-a tras spre el si m-a sarutat.

Dupa ce ne-am despartit, m-a sarutat pe frunte si mi-a urat o noapte buna.

Am inchis usa si m-am rezemat de usa.

Ce naiba fac...Sunt cu Sebastian, iar eu am in casa un barbat!

M-am intins pe canapea si am dat drumul la televizor. Am inceput sa inchid ochii si sa adorm.

Am simtit cum sunt carata si intinsa in pat.Niste buze mi-au atins fruntea suav si mi-au soptit la ureche:Iti povestesc tot cand voi avea ocazia.Trebuie sa plec.