Amicul meu, Madd (boyxboy)

10.

○dimineață○

Ies din baie și privirea îmi fuge direct pe intrus. Doarme la marginea patului și își ține brațele la piept, din cauza bluzei nu i se văd mâinile ci doar vârfurile degetelor. Cu greu am reușit să ies din capcana brațelor sale, mai ales fără să il trezesc.

"Pastilele, sau o să îi faci mai mult rau decat îi faci ceva."

Urlai la mine să nu le mai iau! De ce niciodată nu stii ce vrei?!

"Nu mă condamna pe mine, Maddox!"

"Eu ma conformez în funcție de tine."

"Când nu ai vrut să fii singur am vrut să îți fiu alături, exact cum ți-ai dorit și tu!"

"Acum nu mai esti singur..."

Nu te las sa pleci.

"Cum rămâne cu el?"

"Pe el il lași să plece?"

-Maddox?

Îmi dreg puțin vocea apoi renunț la a mă uita in gol și mă așez pe marginea patului.

-Neața.șoptesc și mă uit spre el destul de îngândurat

Ce naiba fac? Nu ar fi trebuit să mă atașez instant de primul om pe care îl văd.

-Cred că ar trebui să plec.șoptește și se ridică în șezut

-Why?e tot ce pot să zic înainte să mă întind în pat

Nu primesc un raspuns asa ca ma întorc spre el și mă holbez până decide să se așeze înapoi.

-Așa credeam și eu.zic si îmi trag așternutul să mă învelesc

-Nu ar...

-Taci.mârâi și imi rezem fruntea de umărul lui, încercând să adorm inapoi

○Mai târziu○

Îmi pun cercelul înapoi în ureche apoi pierce-ul din sprânceană și îmi mai dau o dată cu mâna pe tricou să dispară cutele. Imi iau bocancii în picioare apoi geaca, șapca și ies. În sfârșit mă simt eu.

"De parcă pana acum ai fost altcineva."

De tine mă lipsesc. Împing ușa de la intrarea în cămin apoi cobor scările și îmi dau seama că e destul de frig. Însă nu am de gand sa ma întorc...

"Mătușa o să te omoare."

... cel puțin nu acum. Imi mușc buza de jos ca să nu afișez cel mai larg zâmbet din lume. Clar urmează să fac o prostie, dar ăsta-s eu. Si dacă nu mă duc acum o să mă bântuie gândul pana o să înnebunesc. Caut indicatiile pe telefon apoi opresc un taxiu și îi spun unde să mă lase.