Amicul meu, Madd (boyxboy)

22.

*dimineață*

Îmi privesc bagajele ce stau grămadă lângă ușă și strâng telefonul în mână. O să ajungă în curând, trebuie să aștept apelul ei. Nu mi-a fost niciodată mai dor de ea ca acum. Ce s-a schimbat? Oh, da. Elliot. Telefonul îmi vibrează asa ca verific, e doar un mesaj de la Cole pe care aleg să îl ignor. O să plec fără să dau vreo explicație, am mai facut asta... Dar atunci nu îl aveam pe Elliot în minte. Cum am ajuns să țin la un simplu om, nu are nimic special, nimic să-mi placă la el in mod unic. Nimic. Și totuși o fac. Mă urăsc pentru asta, dar lui Elliot o să îi treacă. Timpul vindeca tot, nu?

"Aproape tot."

-Cineva e mai calm decât de obicei.

"Mi-am acceptat sentința la moarte."

"Poate doctorul ăla o să te scape de mine o perioadă, dar nu uita Maddox: mereu mă întorc."

"Și chiar dacă eu nu o să mai fiu aici, ai propria conștiință care te distruge încetul cu încetul."

"Îți curg prin vene, atât de bine te-am umplut de venin!"

"Iar cand o să mă întorc, o să am forțe proaspete."

"Tu o să mă primești pentru că singurătatea o să te ucidă din nou, dar nu-ți face griji."

"Nimeni nu o să te ucidă înaintea mea."

Mătușa mă sună pentru două clipe, ăsta e semnul că a ajuns. Imi iau cele două bagaje după care plec. Cheia o las la una dintre supraveghetoare și părăsesc căminul. Mă așteaptă pe una dintre bănci, în momentul în care mă vede expresia feței i se schimbă. Maddox pe care l-a lăsat aici acum câteva luni nu mai are nimic în comun cu ceea ce are acum în față.

"Poți să ii spui ca o salut?"

-Madd te salută.spun ca un robot cand ajung in fața ei

-O să fie bine, Maddox. O să fii bine!

Mă îmbrățișează strâns și pot să jur că am văzut lacrimi ce îi curgeau pe obraji.

-Am încercat, mătușă.

-Știu, dragule!

***

Sunt atât de obosit, dar mă țin treaz pentru ea. În vagon se află încă doi bărbați care se uită suspicios la noi, lucru care mă face tin ochii pe ei neîncetat.

-Maddox.

O privesc și își așează mâna peste a mea.

-Am vorbit cu unchiul tău, ai putea să îți continui orele de acasă. Găsim un profesor sau...

-Încep să îmi pierd mințile.zic apoi îmi retrag mâna. Ar trebui să mă întorc la ospiciu...