Îi prind un braț apoi trag de mânecă și înțeleg de ce se ascunde. Sunt cicatrici vechi, dar par adânci. Încetează să se mai zbată și îl eliberez apoi îl ridic în picioare cu mine odată.
-Spune-o.zice și mă privește supărat
Pufnesc pe nări apoi îl ajut să își dea bluza jos. Mă uit câteva clipe la pielea lui albă apoi îi ating zona de sub coaste și văd alte cicatrici, dar de data asta mai lungi. Incep sa tremur, nu vreau să vadă că sunt mai defect decât crede. Iau tricoul de pe pat și îl îmbrac pe el.
-Mă descurc de aici.zice și se așează pe marginea patului
Pășesc în spate după care mă întorc si îmi împreunez brațele pe ceafă. A încercat să se omoare sau care e rostul taieturilor?!
-Nu o să mai vorbești cu mine?întreabă după un timp și îi aud pașii pe podea
Mă întorc încet și habar nu am ce ar trebui să spun, sunt teribil la situații de genul ăsta. Părea că nu se lasă afectat de vorbele celorlalți, eu...
-Nu am mai făcut asta de peste un an.zice și se apropie
-Dacă mai îndrăznești să faci așa ceva...spun și îi cuprind obrajii în palme și îl privesc fix
-Era o perioadă aiurea.zice și văd cum caută să își traga mânecile peste mâini
-Nu există, Elliot. Pentru nimic in lume nu merită să te rănești în modul ăsta!
-Tu nu înțelegi...zice și îi sterg din nou lacrimile apoi îl îmbrățișez
-Ba da, am fost exact ca tine, iar după am luat-o razna.
-Ei mă urăsc!zice brusc
-Eu nu te urăsc.
-Ai fost exact ca ei la început!
Scuzele îmi sunt patetice în momente ca astea... Vede ca nu spun nimic și se uită la mine.
-Da, am fost exact ca ei la început. Doar că nu te-aș fi rănit intenționat... spun apoi îmi amintesc momentul în care am fost exact ca ei, și l-am rănit obligat de circumstanțe. Dar se pare că am făcut-o.
-Ba nu!șoptește apoi se ridică pe vârfuri și îmi sărută obrazul, moment în care mă blochez
De ce doare atât de tare când face asta?! Aș fi în stare să plâng numai pentru un pupic amărât pe obraz!
"Pentru că stii că e posibil să nu se mai repete, de aia."
"Deja ți-e frică să îl pierzi."
"Mai ales acum cand esti la un pas de exmatriculare." spune și se așează pe birou, fără să mă scape din ochi
-Maddox?șoptește apoi îmi întorc privirea spre ușă pentru că nu sunt în stare să controlez lacrimile ce amenință să apară

CITEȘTI
Amicul meu, Madd (boyxboy)
Teen FictionAveam nevoie de o schimbare, de un nou început după ce mi-am pierdut familia într-un accident cumplit. Nu știam de unde să încep, nu știam dacă mai vreau să continui măcar, nu mai stiam ce înseamnă să fii fericit... Rămasem singur la o vârstă fraged...