13

493 61 2
                                    

𝑷𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒂 𝒍𝒖𝒊 𝑱𝒖𝒏𝒈𝒌𝒐𝒐𝒌

Era aproape ora 4, iar eu încă mă uitam la ținutele lui Tae. Nu am ieșit de acolo nici-o secundă deoarece nu aveam nimic în cap. "Nu poate purta palari în casa lui. Jungkook te-ai tâmpit?", îmi reproșez și mă îndepărtez.

"Trebuie să aranjez astea cât mai repede.", și încep să le pun pe umeraș. Sincer, chiar nu mai știam locul lor, dar sper ca Tae să nu observe. Ce a fost sau nu a fost am ales ceva la plesneală fiind o pereche de papuci negri, pantaloni largi și o bluză fiind acestea tot negre, fără alte accesorii.

"Uh

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

"Uh.. Arată binișor", oarecum dezamăgit. Mă întorc în camera lui și pun hainele ușor pe pat și mă așez lângă ele uitându-mă în jur. Camera lui era de 3 ori mai mare decât a mea. Avea o bibliotecă plină cu cărți de copii, un covor imens, un televizor aproape cât Yoongi, un pat imens, un birou cu o oglindă cu becuri ca in serialele americane, tablouri. Era ceva uimitor.

Am căscat gura ceva timp până am auzit niște râsete oarecum cunoscute, dar decid să nu ies din cameră până nu vine Tae deoarece nu era casa mea să umblu haihui după pui. Dintr-o dată val vârtej apare Tae în cameră. "Acestea sunt hainele..", părea nervos la cum a intrat.

Nu spune nimic, ci doar își ridică mâinile pentru a-l dezbrăca. Partea de sus a mers repede, cu cea de jos a fost mai greu deoarece mă durea spatele. Trag cu o mână pantalonii, iar cealaltă mi-o sprijin pe talia lui.

Fără să îmi dau seama ajung dintr-o dată să fac contact cu un perete. " Ți-am dat voie să mă atingi?!", strigă la mine, iar eu am împietrit. "Îmi pare rău Tae..", și îmi las privirea în jos și observ o unflatură și instant mă uit la el.

"Îți pare rău ăh? Te voi rezolva eu mai încolo. Prietenii tăi sunt jos, doar ai grijă.", își ia hainele, se îmbracă si coboară jos, eu fiind în spatele lui. Acum tot ce sper e ca să nu mă lovească diseară.



Waa... A trecut ceva timp de când nu am mai scris la această carte. Acest capitol e un pic mai lung. Mi-am propus ca până pe 1 martie să termin această carte, dar până atunci mai sunt 2-3 săptămâni. Scuzați dacă sunt greșeli și vă mulțumesc că am trecut peste 1,15k #manta

1987 [TAEKOOK] ✔︎Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum