~Complicat sa fie simplu~

Ajutor!!

Merg spre bucătărie, și o văd pe Steph devorând frigiderul. Își întoarce privirea spre mine și se uită ca un zombi.

-Aaaaa *țip eu din toți plămânii* Aaaa

-Ce naiba s-a întâmplat?! *întreabă Laur cu părul lui ciufulit, awwe*

Ne bufnește dintr-o datã râsul pe amândoi.

-Ce tot faceți aici?! Eu caut ciocolată și voi ce, ha?! *Stephi*

-Ciocolată? Deci ești tu...*spun eu*

-Nuuuu, e un extraterestru, waw *spune ironică*

-Pff. Hai să curătăm aici, fetelor *Laur*

-Să cureți, vrei să zici! Haide Ali, repede să curețe doar el, fugiiii! *urlă Stephi si râde, la fel fac si eu și ne încuiem în baie*

-Bine, dar eu nu vă car bagajele la plajă! *Laur*

~la plajă~

-Haide în apă, Aliii! *se smiorcãie Stephi*

-Bine, stai! Dacă noi două mergem, Laur, tu trebuie să rămâi aici *mă bufnește râsul*

-De ce mă rog? *râde Laur*

-Cine are grijă de bagaje? *eu*

-Ă...*Laur*

-Da, așa ziceam și eu *râd*

~după câteva minute...~

-Shh, mai încet *spun eu*

Awwe, Laur doarme sub razele de soare și eu cu Stephi vrem să îi stricăm somnul de "frumusețe" aruncând puțină apă rece peste el. Muahaha :))
Bâj!

-Ce naiba?! *sare ca și ars Laur*

Eu si Stephi râdem ca idioatele.

-Voi ați fost?! Ticăloaselor, trebuie sã împart asta cu voi! *râde malefic*

-Nununununuuuu...*eu si Stephi*

-Ne-ai udat, fraiere!*eu*

-Voi ați început, in plus, esti frumoasă oricum :)

-M-mulțumesc :)

-Haiiii, gata cu romantismul! Ale, hai să ne facem pozeee. *Stephi*

-Laurrrrr, ne faci niște poze, te rog? *față de cățeluș*

-Bine, bine.

~14:00~

-Ar trebui să plecăm, soarele e înnăbușitor! *eu*

-Da, haide! *Laur*

După ce credeam că am strâns tot, am dat sã plecãm. Pe la jumătatea drumului, îmi aduc aminte că mi-am uitat geanta cu telefonul.

-Copii, ne vedem la hotel. Mi-am uitat geanta.

-Ok. *Stephi*

Ajung lângă locul unde am stat. E pustiu, foarte pustiu. Îmi caut geanta, dar cineva mă prinde de mână și mă trage după el.

-Ajut....*încerc sã țip , dar imi pune mâna la gură*

~peste câteva ore...~

Mã aflu într-o incăpere pusã pe un scaun, legată la mâini si la picioare.

Dau să urlu, dar cineva intră înăuntru si mă prefac că dorm.

-Ce facem cu ea, șefu'? *un tip*

-Nimic, doar îl vom ademeni pe Laur în capcană.

-Ce faci tu?! *țip eu*

-Măi măi, cine s-a trezit....

-Dă-mi drumul și lasă-l pe Laur în pace! Ce ți-a făcut?!

-Oh, păi, în liceu m-a păcălit în legătură cu o lucrare importantă si am rămas repetent. El va plăti!

-Ei, haide, nu e așa grav..

-După aceea și-a bătut joc de mine împreună cu ceilalți copii! Oricum, i-am spus unde suntem și...

Nu apucă bine sã îsi spună propoziția, cã pe usă intră Laur.

-Dă-i drumul! Ti-am spus că Max m-a provocat, amenințându-mi familia!

-Minți!

-Ba nu!

-Eliberați locul! Poliția e aici! *un polițist*

-Ce se intâmplă? *sar in brațele lui Laur*

-Vine poliția! În California, rãpirea e ilegală. E un mincinos mare! Nu îți face griji!

Dupã ce poliția îl ia pe tipul ăla, ne îndreptăm spre hotel.

-Știi, Alj, vroiam sã îți spun ceva..*Laur*

-Spune..

-Eu țin mult la tine și îmi ești ca o soră..îm, nu vreau să te pierd niciodată, Ali! *spune și zâmbește*

În acel moment, mi-am simțit inima, aproape ieșind. M-am apropiat de el și l-am sãrutat ușor, apoi ne-am continuat mersul, ținându-ne de mână.

-Heii, copii! *Stephi* eu ma bag la pat, bine ati venit, sa nu faceți prostii, noapte bună, pa. *spune la care toți râdem*

După ce Stephi se bagă în pat, Laur mă trage aproape de el și mă sărută scurt, după care îmi șoptește:

-Noapte bună, prințeso!
Heeey, voice mai faceți? Cum vi se pare capitolul? Daa, puțin plictisitor, dar în ultima vreme nu am insprirație deloc...apropo, Laur și Ali nu sunt împreună...încă, muahaha