Pe Cine Iubești? Pe Mine!

9. Fir-ar El De Toc!

Sophia

       Nu am dormit toată noaptea. Cuvintele lui Dan îmi răsunau tot timpul în minte. Mi-a spus clar și răspicat : nu însemn nimic pentru el. Dacă nu l-am putut atrage ca Rebeca când arătăm bine, sexy, atunci, eu, Sophia, nu am nici o șansă. Sărutul acela de la petrecere sigur nu a însemnat nimic. A fost așa, o mica distracție, să nu se plictisească, un lucru făcut ca să treacă timpul.

        Off! O să plătești pentru asta Dan! Jur că o să mă răzbun! Nu știu cum, ce fel, dar sigur o să îl doară! O să sufere!

        Mă duc la baie și îmi dau cu apa rece pe față în speranța că îl voi îndepărta pe el din gândurile mele. Deocamdată o să las asta deoparte, astăzi este prima mea zi la birou și o să mă concentrez pe acest lucru. L-am convins pe tata să mă angajeze la firma noastră. A fost de acord cu o singură condiție, să stau pe lângă asistenta lui, dar voi munci mult, îi voi demontra cât sunt de bună și că merit mai mult.

        Mă îmbrac cu hainele cumpărate de mama special pentru această zi. Mi-a specificat fiecare piesa de vestimentație pe care să o iau ca să fie sigură că nu îl fac de râs pe tata cu cine știe ce alegere îndrăzneață, de parcă aș mai avea pe acasă vreo haină mai frumoasă.

         Mă uit în oglindă pentru a verifica dacă totul este bine. Doamne, arăt groaznic! Costumul asta albastru ca cernala pot să jur că este al bunicii. Urăsc hainele astea demodate și lipsite de gust. Cămașa albă este cu o mărime mai mare decât ar trebui. Pantaloni sunt drepți fără nici o formă, iar sacoul... Doamne este groaznic! Mai așez una,  alta, dar nu se schimbă nimic, este la fel de oribil. Trebuie să o conving pe mama că mă pot îmbrăca și altfel rămânând decentă.

        Dezgustată, refuz să mai mă uit în oglindă și ies din cameră, dar nu înainte să bag în geanta neagră, care este mai degrabă o jumătate de sac, o cutie de bomboane. Ele mă vor ajuta să trec peste orice problema, este drogul meu.

—Tatăl tău a plecat acum o oră, dar poți să te duci la birou cu fratele tău . Mă anunță mama când ajung în living. Mă răsucesc imediat pe călcâie și pornesc spre camera lui. Bat la ușă de câteva ori, dar nimic.

—Intruuu! Îl anunț și  împing încet ușa. Ochii îi țin închiși pentru a evita o surpriză neplăcută. Asta mi-ar lipsi acum să îl văd dezbrăcat. Îmi este de ajuns că își imagina el cu arăt goală. Îhh..  Îi deschid repede când aud un sforăit. El doarme.

        Mă uit la ceas este ora 7.50 și el sforăie de mama focului. Trebuie să îl trezesc urgent. Nu am apă să îi arunc în față, așa că încep să îl strig și să îl zgudui de umeri. Nimic.

—Fir-ar tu să fii! O să întârzii din cauza ta! Nesimțitul trezește-te! Țip la el și poc o palmă peste față.

—Hei! Ce faci? Ai înnebunit? Urlă la mine trezindu-se  din somn pregătit să mă bată. Se liniștește  când vede că sunt eu.

—Iar ai băut ca porcul? Îl lovesc  peste braț de data asta.

—Lasă-mă că sufăr! Spune și își bagă nasul în pernă.

—O, vai! Ce tragedie mai trăiești domnul prinț?

—Ce știi tu! Am fost trădat de prietenul meu cel mai bun.

       Doamne! Bărbatul asta parcă este o muiere! Mai are un pic și plânge! Cum poate să fie așa de sensibil. Suferă că l-a trădat un prieten mai ceva ca o fetiță la grădiniță. I-am spus că nu a fost nimic între noi, deși eu aș fi vrut să fie mai multe ... Și cu toate acestea el nu înțelege.