Pe Cine Iubești? Pe Mine!

13. Whisky

Sophia

-Mă bucur că îmi asculți sfatul și ții de braț un bărbat tânăr. Îmi zâmbește mândru bunicul când am ajuns la masă. Dan l-a fermecat într-o secunda. Credeam că are efectul asta doar la femei, nu și la alte persoane, dar șarmul lui cucerește pe toți.

-Doar mă ajuta să nu cad! Nu este nimic între noi. Ridic paharul cu șampanie de pe masă și mă joc cu el pentru a mă concentra pe ceva, sper să reușesc să îmi ascund starea de agitație. Pe cât este bunicul de mândru de mine, pe atât sunt eu de rușinată. Nu îmi place să fiu în astfel de ipostaze față de bunicul meu, nici dacă Dan ar fi iubitul meu, dar cum relația dintre noi doi nu este de această natură, mă simt și mai jenantă. Este doar o confuzie, ar trebui să înțeleagă.

-Da... Nu este nimic între voi, doar vă plimbați pe alei întunecate... Îi place să mă ia peste picior, mereu i-a plăcut.

-Bunicule , doar mă ajuta să merg... Începe să mă eneveze de acum cu încăpățânarea lui. Ar trebui să înțeleagă că unul ca Dan nu se uită la una ca mine, ca Sophia. Doar suntem amici.

-Bine că nu te ajuta să te urci în pat.

-Bunicule! Scuip gura de șampanie pe care abia am înghițit-o puțin mai devreme.

-Domnule Octavian Popa, nu este frumos cum vorbești cu mine!

-Domnișoara Sophia nu ai vârsta să te porți frumos! Nu de alta, dar cât timp tu vorbești frumos altele îi cer ajutor să urce în pat... În patul lui... Mă îndeamnă să privesc spre el. Întorc privirea și observ cum Roxy este agățată de Dan ca o lipitoare.

Deci ce spuneam? Lui Dan îi plac femeile ca Roxy, provocatoare, sexy, care promit nopți de neuitat, nu o femeie ca mine. Ar trebui să îmi între odată în cap acest lucru.

Toate acestea cer o porție mare de calorii. Evenimentul acesta o să lasă urme pe corpul meu. Cred că o să plec de la petrecerea asta cu cinci kilograme în plus.

Domnișoara de la candybar deja s-a obișnuit și plictisit de mine, nici eu nu o bag în seamă. Mă servesc cu o prăjitură cu aromă de fructe de pădure, pe cele de ciocolată le-am terminat deja. Îmi iau dulcele și mă îndrept spre masă.

-Sophia? Aud o voce masculină cum mă strigă. Mă întorc și observ un bărbat înalt, bine făcut, cu părul brunet dat într-o parte, cu barba un pic cam lungă, dar genul acela de bărbat care întoarce capul multor femei. Mă uit la el contrariată neștiind ce ar putea vrea el de la mine și mă gândesc un pic dacă să îi răspund. Până mă hotărăsc eu, el deschide din nou gura.

-Am înțeles că poți să mă ajuți cu lucrarea de disertație. Mi-a spus Adrian că l-ai ajutat cu un proiect și mă gândeam că o să mă ajuți și pe mine. Rânjește la mine cu toți dinții lui prea albi.

-Depinde despre ce este vorba. Spun calm analizându-l din cap până în picioare pentru a stabili un preț. Sunt sigură că pot să scot bani frumoși de la el.

-Eu sunt Mihai. Îi răspund scurt cu un zâmbet și apoi devin iar serioasă așteptând continuarea.

-În primul rând nu vreau să știe nimeni. Asta este ceva normal așa că nu mă deranjează cerința lui.

În timp ce vorbeam cu el observ că am captat atenția celor de la masa lui Dan. Îl văd pe acesta cum se schimbă la fața și devine serios. Bea din paharul lui, iar mie îmi aruncă privi de gheață din ochii lui albaștri. O fi gelos? Nhh! Nu are cum să îi pese lui de mine! Dar imi place să cred asta! Continui un joc imaginar în care eu aș putea să îl fac gelos.